Atelier

Atelierul de scriere creatoare și pictură naivă de la Săpânța (6-8 iulie 2018) (II)

Ideea mi-a venit în urmă cu un an, după tabăra de scriere creatoare de la Histria (desfășurată în iulie 2017) și după ce participanții la atelier au făcut o documentare dificilă de câteva luni și au scris cu poticneli o proză colectivă despre o aristocrată romană în perioada de decădere a orașului Histria. Până la urmă proza a ieșit cu tâlc și îndeajuns șarm.
De data aceasta ideea de bază a fost una mucalită: oare am putea continua epitafurile hâtre ale lui Stan Ioan Pătraș din Cimitirul Vesel de la Săpânța prin intermediul unor balade scurte despre viața de după moarte a câtorva personaje-cheie înmormântate în faimosul cimitir săpânțean? Ideea și mai provocatoare a fost ca participanții la atelier nu doar să scrie astfel de balade (pe marginea a cinci personaje pe care urmau să și le aleagă fiecare, după vizitarea Cimitirului Vesel), ci și să încerce să picteze niște acuarele în acest sens. Ca să se antreneze și obișnuiască în stil hâtru, participanții cei șapte au avut de scris cu toții, în Cluj fiind (înainte de plecare) două balade pornind de la epitafuri originale. Restul de cinci balade au fost scrise la fața locului moroșan pe parcursul a două zile, iar acuarelele au fost și ele izbutite (câte-o acuarelă de participant).
Studenții-actanți au fost următorii (în ordinea lor alfabetică de povestași, baladiști și acuareliști): Andrei Andreescu, Dan Bucur, Maria Crăciun, Szonja Kadar, Nicolae Sănițariu, Călina Părău, Emil Adrian Rus (cel din urmă fiind și cel care a strâns textele, le-a grupat și fără al cărui sprijin poate că atelierul de față nu s-ar fi materializat). Proiectul a fost gestionat de Phantasma – Centrul de cercetare a imaginarului & Departamentul de Literatură Comparată din cadrul Facultății de Litere din Cluj.

Ruxandra Cesereanu

Aici eu mă hodinesc,/ Petrici Gheorghe mă numesc,/ a lu’ Ionu Scurtului/ din mijlocu’ satului./ Am lucrat la combinat,/ până m-am accidentat,/ dup-aceia cai mi-am luat/ și cu ei eu am lucrat./ Scurtă o fo’ viața mea,/ n-am avut grijă de ea./ Am avut fată, ficior,/ să-mi poarte al meu dor./ Mortu-s la 52 de ani.

Petrici Gheorghe m-o numit
Amu io m-am lămurit
Că pe astă lume-ailaltă
Calul jugu’ nu-și mai poartă
Iar ficiorii-i văd prin ceață
Cum atârnă de o ață
Sugrumați de o povață
Fiindcă-i altfel după viață
Nu te miști, nu te sucești,
Locuri verzi nu bătucești
Printre caii dezlegați
Nu-i mai loc de împărați.
(C.P.)

Foaie verde de trifoi,/ vă uitați bine la noi/ cum petrecem amândoi./ Căci cu tata m-am întâlnit/ că de el mult am dorit,/ că-n război au plecat,/ înapoi n-au înturnat./ Ne aflăm pe ceie lume/ vă zicem la toți cu bine.

măi tătucă ai cam stat
tu băiete-ai așteptat
că mă uit costâș la tine
ia întoarce-te spre mine
da’ te văd cam neschimbat
anii vieții i-ai luat
soldat mândru ai plecat
când copilaș te-am lăsat
și la fel mi-ai înturnat
acu’ te găsesc cam lat
zdravăn, bine, împletit
și te văd și-ncărunțit
zici c-aici tu te-ai oprit
pare-mi soacră ți-ai găsit
ochi-ți vii, da’ gura-ți spartă
barba-ți sură, minte-ntoarsă
măi tataie hai din loc
da-de apucăm vrun joc
(E.R.)

Figurez aici şi eu/ Cu corpu’ în Sarasău/ Că acolo m-am însurat/ Nu am stat în al meu sat/ Doi feciori eu am avut/ I-am supărat tare mult/ Pe ei şi pe-a mea soţie/ Nu m-or uita pe vecie/ Că am murit fulgerător/ În mâna doctorilor/ La spital eu am lucrat/ Şi am fost bun laborant/ Da’ moartea nu te ocole/ Ori şi de unde te ie.

Sus în Purgatoriu
Pe un munte ‘nalt
Stă Bodnaru Gheorghe
Colo cocoţat.
N-avu el păcate
Grele şi de moarte
Dar nici poţi lăsa
În Rai a intra
Pe-unu care-n viaţă
Zău că-ţi face greaţă
Când limba vorbeşte
Şi o chinuieşte.
,,Figurez aici şi eu”
Stă scris pe mormântul său.
,,Figurez” a folosit;
Nu îi deloc potrivit.
Şi mai jos, o Domne Sfinte!
Zici că-i beat sau n-are minte
A scris parcă din topor
,,Am murit fulgerător
În mâna doctorilor”.
Aşa că-i sus cocoţat
Pus la scris şi învăţat,
Da-de da-de-a izbuti
A vorbi ca oamenii.
(N.S.)

Recomandare Literomania

Despre autor

Ruxandra Cesereanu

Ruxandra Cesereanu

Ruxandra Cesereanu s-a născut în Cluj, la 17 august 1963. Actualmente este profesor la catedra de Literatură Comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză și scenariu de film (2002-2016). Este, de asemenea, redactor-șef al revistei de cultură „Steaua”. A publicat 8 cărți de poezie, cele mai cunoscute fiind: „Oceanul Schizoidian” (1998, 2006); „Veneţia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane” (2002, 2016); „Kore-Persefona” (2004); „Coma” (2008); „California (pe Someș)” (2014). A publicat 2 cărți experimentale de poezie, la patru mâini, alături de Andrei Codrescu („Submarinul iertat”, 2007) și Marius Conkan („Ținutul Celălalt”, 2011). Ca prozatoare a publicat 7 cărți, cele mai cunoscute fiind: „Tricephalos” (Editura Dacia, 2002); „Nebulon” (Editura Polirom, 2005); „Naşterea dorinţelor lichide” (Editura Cartea Românească, 2007); „Angelus” (Editura Humanitas, 2010) și „Un singur cer deasupra lor” (Editura Polirom, 2013, 2015). Ca eseistă, Ruxandra Cesereanu a publicat 8 cărți și a coordonat tot atâtea.

Scrie un comentariu