Autori

Adina Dinițoiu

Adina Dinițoiu

Critic literar, jurnalist cultural și traducător din franceză, redactor la „Observator cultural”. Colaborează/a colaborat cu cronică literară la „Dilema veche”, „Dilemateca”, „România literară”, „Radio Romania Cultural”, „Bookaholic” etc. Este autoarea cărților „Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții”, Editura Tracus Arte, 2011, şi „Scriitori francezi la Bucureşti (interviuri)”, Editura Vremea, 2014. A tradus din franceză: „Opiul intelectualilor” de Raymond Aron (Editura Curtea Veche, 2007), „Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes” de Antoine Compagnon (Editura Art, 2008, în colaborare cu Irina Mavrodin), „Sentimentul de impostură” de Belinda Cannone (Editura Art, 2009), „Patul răvăşit” de Françoise Sagan (Editura Art, 2012), „Ţara aceasta care-ţi seamănă” de Tobie Nathan (Editura Ibu Publishing, 2016, în colaborare cu Jianca Ştefan). Textele sale pot fi găsite și pe blogul personal: http://adinadinitoiu.blogspot.ro

Alice Popescu

Alice Popescu

Alice Violeta Popescu (n. 27 Ianuarie 1970, Buzău) a debutat în poezie la 17 ani. A publicat în revistele „Suplimentul Literar Artistic” al „Scînteii Tineretului” (SLAST), „Astra”, „Contrapunct” și, ulterior, în „Dilema Veche”. Debutul poetic în volum are loc în 2013 cu „Sfoara de întins rufe”, carte apărută la Ed. Pandora M în colecția „Cercul Poeților Apăruți” (coord. Svetlana Cârstean). Este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București (secția română – engleză, 1995) și a unui Master în Literatura Română Contemporană din cadrul aceleiași universități în 1996. În 2007 obține titlul de doctor în filologie (coordonator științific prof. dr. Nicolae Manolescu) cu o teză publicată în 2009 la Ed. Trei, sub titlul: „O sociopsihanaliză a realismului socialist”. Cartea primește premiul de debut pentru eseu al revistei „România literară” în 2010. Între 1998 și 2005 a fost semnatara rubricii „Imaginarul publicitar” din revista „Dilema” („Dilema veche”), iar între 2005 și 2013 colaboratoare a „Dilematecii”. În prezent, este lector univ. dr. la Universitatea Titu Maiorescu din București, unde predă limba engleză.

Andrei Bodiu

Andrei Bodiu

Andrei Bodiu (27 aprilie 1965 – 3 aprilie 2014) a debutat în 1991, în volumul colectiv Pauză de respirație (împreună cu Simona Popescu, Caius Dobrescu, Marius Oprea – cei care sunt acum cunoscuți drept Grupul de la Brașov, din care și Andrei Bodiu a făcut parte, grup care l-a avut ca mentor pe Alexandru Mușina). În 1994 i-a apărut primul volum de poezie, „Cursa de 24 de ore” (Editura Marineasa). Au urmat: „Poezii patriotice” (Editura Marineasa, 1995), „Studii pe viață și pe moarte” (Editura Paralela 45, 2000) și „Oameni obosiți” (Editura Paralela 45). În 2014 a apărut, postum, volumul „Firul alb” (Editura Tracus Arte). În 2004, Andrei Bodiu publică primul și ultimul său roman, „Bulevardul Eroilor” (Editura Paralela 45).

Andrei Dósa

Andrei Dósa

Andrei Dósa este poet. Volumul său de debut, „Cînd va veni ceea ce este desăvîrşit” (Editura Tracus Arte, 2011), a fost recompensat cu Premiul Mihai Eminescu – Opera Prima şi Premiul Iustin Panţa pentru debut.

Andrei Mocuța

Andrei Mocuța

Andrei Mocuța (n. 12.01.1985, Arad) e profesor de limba engleză-franceză și doctor în Filologie cu o teză despre J. D. Salinger. A publicat următoarele cărți: „Povestiri din adânci tinereți” (proză), Editura Cartea Românească, 2006; „Porcilator” (proză), Editura Brumar, 2009; „Trei povestiri” (proză), Editura Mirador, 2010; „Șercan” (proză), Editura Dacia, 2012; „Nu există cuvinte magice” (versuri), Editura Tracus Arte, 2013; „Portret al artistului in absentia. J.D. Salinger: o monografie”, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015; Literatura (proză), Editura Tracus Arte, 2015. Volumul „Povestiri din adânci tinereți” a fost nominalizat la Premiul Național de debut al USR din 2006, iar „Literatura” a fost nominalizat la Premiul de proză al Galei Tinerilor Scriitori din România din 2016. A câștigat Premiul publicului la Turnirul de poezie al USR de la Balcic din 2015.

Andrei Popov

Andrei Popov

Andrei Popov (n. 1974) are studii de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti şi a urmat stagii de formare în jurnalism internaţional. Din 1996, este jurnalist la Redacţia franceză a Radio România Internaţional (Societatea Română de Radiodifuziune) specializat pe domeniile cultural şi social; din 2014, colaborează la revista Regard, cel mai mare magazin francofon din Europa de Sud-Est, iar din 2015, este titularul cronicii culturale a filialei române a publicaţiei franceze Lepetitjournal.com, dedicată comunităţilor franceze şi francofone din întreaga lume. Colaborează cu radiouri de limbă franceză din Europa şi este implicat, în calitate de jurnalist şi de producător pentru România, în numeroase proiecte de cooperare transnaţionale. Programele realizate de Andrei Popov au fost recompensate la „Grand Prix International de la Radio” (2003 şi 2008; nominalizări şi în 2007, 2009 şi 2013) şi au primit Premiul Anna Lindh Foundation „Mediterranean Journalist Award – reporting across cultures” (2011; nominalizare şi în 2013). În 2017, alături de colegii săi de echipă, a primit prestigiosul Label GADIF pentru contribuţia programelor Redacţiei franceze RRI la promovarea şi la consolidarea statutului limbii franceze, premiu acordat de Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Andrei Popov a fost desemnat „jurnalistul anului” de către World Radio Network, în 2005, şi de către Societatea Română de Radiodifuziune, în 2005 şi în 2010.

Antonio Della Rocca

Antonio Della Rocca

Antonio Della Rocca was born in Trieste in 1943. He graduated from the University of Trieste in Political Sciences. He is a Certified Public Accountant. In 1963 he started what he likes to call his first career in the management of many Italian companies in Italy and abroad. He is fluent in Spanish, French, German and English, with a limited knowledge of Russian. In 1999, Della Rocca come back to Trieste and decided to make literature his main interest. He has published four novels and a collection of poems. In September 2003 he was a founder of the Trieste PEN Centre, of which he has been Secretary General, Vice President and is currently President. After the Belgrade Congress (2011) he was co-opted into the Finance Sub-committee of the Board.

Aura Poenar

Aura Poenar

Aura Poenar este cercetător în domeniul artelor vizuale, cu o preocupare mai ales pentru teoria imaginii, cinema, artele spectacolului, artă contemporană. Absolventă a Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, din 2012 doctor în literatură comparată cu o teză despre formele vizualității narative în literatură și arta contemporană. A debutat cu volumul de poezii „coji de nuci verzi sub unghii”, nominalizat la premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în 2011.

Bozz

Bozz

Bozz lucrează de cinci ani într-un anticariat bucureștean. Este absolvent de Litere, dar nu crede că studiile sale îl pot ajuta la modul concret, cel puțin nu în această viață. Și-a găsit consolarea în munca de anticariat și în cele trei beri pe care le bea conștiincios în fiecare seară. A acceptat să scrie la rubrica „Anticariat” din pură plictiseală, deși, în adâncul sufletului său, mai crede în puterea literaturii de a schimba mentalități.

Caius Dobrescu

Caius Dobrescu

Caius Dobrescu (n. 22 ianuarie 1966, Brașov) este un poet, eseist și romancier român. Este, totodată, profesor universitar la Facultatea de Filologie a Universității din București, specialist în teoria literaturii. A urmat cursurile Liceului „Unirea” din Brașov, apoi a absolvit în 1988 Facultatea de Filologie a Universității din București (secția română-engleză). Între 1990 și 1991 a beneficiat de bursa Herder la Universitatea din Viena. În 1999 și-a susținut teza de doctorat cu tema „Postmodernismul – o privire teoretică din perspectiva unei definiții plurale și deschise a conceptului de „cultură burgheză„”. Este conferențiar la Universitatea „Transilvania” din Brașov. Și-a început activitatea literară ca membru al Grupului de la Brașov (cunoscut și sub denumirea de „gruparea mașcristă”), format în anii `80 împreună cu Andrei Bodiu, Marius Oprea și Simona Popescu. În timpul facultății ia parte la cenaclul Universitas al Universității din București, condus de profesorul și criticul Mircea Martin. A debutat în 1991 în volumul colectiv de poezie „Pauză de respirație” (împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu și Marius Oprea). Volume de poezie: „Efebia”, 1994; „Spălându-mi ciorapii”, 1994; Deadevă, 1998; Odă liberei întreprinderi, 2009. Eseuri: Modernitatea ultimă, 1998; „Semizei și rentieri”, 2001; „Inamicul impersonal”, 2001; „Un Bertrand Russell de respirație wagneriană” (studiu introductiv la Pupa russa de Gheorghe Crăciun, p. 5-15, 2007). Romane: „Balamuc sau pionierii spațiului”, 1994; „Teză de doctorat”, 2007; „Euromorphotikon”, roman în versuri, 2010; „Minoic”, 2011.

Cezar Paul Bădescu

Cezar Paul Bădescu

Este jurnalist, scriitor și scenarist. A debutat în volumul colectiv „Tablou de familie”, iar volumul său individual de debut, „Tinerețile lui Daniel Abagiu”, a deschis Colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom. Romanul său, „Luminița, mon amour”, apărut tot la Polirom, a fost adaptat cinematografic în filmul „Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, unde Cezar Paul-Bădescu este și coscenarist. Filmul a fost selecționat în competiția oficială a Berlinalei de anul acesta (9-18 februarie) și va fi în cinematografele din România începând cu 3 martie. În mass-media, Cezar Paul-Bădescu activează de 22 de ani, timp în care a fost angajat la mai multe instituții de presă. A fost redactor la revista „Dilema” (și apoi „Dilema veche”) vreme de 15 ani, a fost redactorul-șef al suplimentului „Adevărul literar și artistic”, a condus secția de cultură a ziarului „Adevărul” sau a realizat emisiunea TV „Cartea cea de toate zilele”, la TVR 2. Din activitatea jurnalistică au rezultat volumul de eseuri „Umbre pe ecranul tranziției” (Editura Humanitas) și coordonarea volumului „Cazul Eminescu” (Editura Paralela 45).

Cosmin Perța

Cosmin Perța

Cosmin Perța, poet, prozator și eseist, născut în 1982 în Vișeu de Sus, Maramureș, a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile la Universitatea din București, obținând o diplomă de masterat în literatura contemporana și titlul de doctor în litere cu o teză despre fantastic în literatura est-europeană. A publicat cinci cărți de poezie, două de povestiri, două romane, o monografie, un studiu și o piesă de teatru. Poemele sale sunt traduse în 11 limbi. În presa romanească și în cea străină există peste 200 de cronici, recenzii și referințe la opera sa.

Cristian Teodorescu

Cristian Teodorescu

Prozator, autor de volume de povestiri și de romane. E și jurnalist, iar de cîțiva ani, fără să creadă că e critic literar, scrie și despre cărțile altora. Mai ales despre cele care îi plac. A primit mai multe premii literare în România. Povestirile lui au apărut în antologii din cîteva țări europene și din Statele Unite. Romanul său „Medgidia, orașul de apoi” a fost tradus în Polonia și a ajuns în finala Premiului Angelus. „Romanul Ochiului”, în curs de apariție la Editura Polirom, e rezultatul pisicofiliei sale, care a început în copilăria autorului și s-a accentuat în ultimii ani. La această oră, Cristian Teodorescu are cinci pisici din rasa comună și două cățele de mici dimensiuni, cu care împarte un apartament de patru camere împreună cu soția și cei doi fii ai săi.

Cristina Hermeziu

Cristina Hermeziu

Cristina Hermeziu este jurnalist literar şi traducător, doctor în Filologie al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, din 2004. Până în 2005, când s-a stabilit la Paris, a fost realizatoare de emisiuni la TVR Iași. Între 2004 și 2006 este cercetător bursier la Universitatea Paris II și la Institut Français de Presse și obține o diplomă în tehnica traducerii după studii de master la ESIT – Université Nouvelle Sorbonne Paris 3 (2008). Semnează articole în presa din Franța și din România, și studii în diverse volume colective. Coordonează volumul „Revoluţia din depărtare” (Ed. Curtea Veche, 2011), despre migraţia recentă, cu 30 de mărturii ale unor români exilaţi după 1989. Publică volumul de versuri „Parisul nu crede în lacrimi” (Ed. Junimea, 2016).

Cyrielle Diaz

Cyrielle Diaz

Cyrielle Diaz est la responsable du Bureau du livre et de l’écrit (Biroul de promovare a cărții) de l’Institut Français de Bucarest.

Dan Stanca

Dan Stanca

DAN STANCA s-a născut pe 30 septembrie 1955 la Bucureşti. A debutat în 1992 cu romanul „Vântul sau ţipătul altuia” şi a publicat până acum alte 23 de romane, printre care: „Apocalips amânat” (1997), „Morminte străvezii” (1999, apărut şi în limba maghiară), „Ultimul om” (1999), „A doua zi după moarte” (2003), „Noaptea lui Iuda” (apărut tot la Editura Humanitas, 2007), „Cei calzi şi cei reci” (2008), „Jurnalul aşteptării” (2014), „Ghetsimani ’51” (2015), recompensate de-a lungul anilor cu trei premii ale Uniunii Scriitorilor din România, două premii ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi mai multe premii ale revistelor literare.

Despina Jderu

Despina Jderu

Este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea din București, cu o lucrare despre emergențele teoriei literare franceze în anii ’60-’70, și în prezent masterandă a aceleași facultăți, masteratul de Studii Literare; este colaborator al Institutului Francez din București în realizarea proiectului aniversar 80 ans de l’Institut Français en Roumanie și membru al Juriului Goncourt – Le choix roumain, ediția 2016. Este autoarea a numeroase articole de specialitate din care amintim: „Jamais plus. Le journal de deuil ou comment écrire la mort”, în curs de publicare în „Caiete critice”, sub egida Academiei Române. Editor al cărții „Mitologii” de Roland Barthes, apărută la Editura Vellant, 2015, și co-redactor al dosarului dedicat centenarului Roland Barthes. A organizat timp de trei ani, în calitate de membru al Lectoratului Francez al Universității din București, conferințe și seminare susținute de scriitori și intelectuali francezi precum Julia Kristeva, Andreï Makine, Sorj Chalandon etc. A publicat în revista „Observator cultural”.

Diana Adamek

Diana Adamek

Diana Adamek este scriitoare, eseistă, critic literar. A publicat romanele „Vasco da Gama navighează” (2007), „Pădurea mătușii Clematis” (2009), „Dulcea poveste a tristului elefant” (2011), precum și volumele de eseuri „Trupul neîndoielnic” (1995), „Ochiul de linx”. „Barocul și revenirile sale” (1997), „Castelul lui Don Quijote” (2002), „Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii 90” (2002), „Pata‑Tata. Șah” (2004), „Eseuri creole” (2005), „Melancolii portugheze” (2007). Unele dintre cărțile sale au fost traduse în portugheză și franceză. În prezent predă literatură comparată la Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj.

Dinu Flămând

Dinu Flămând

Dinu Flămând este licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universiăţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei „Echinox”. A lucrat în diverse redacții de ziare și reviste din București, între care „Amfiteatru” şi „Secolul 20”. În anii ’80 pleacă din ţară și se refugiază în exil la Paris, de unde denunță, în presa scrisă şi în emisiuni radiofonice, regimul de opresiune din România. A locuit în Franța și a fost redactor la postul de radio Radio France Internationale. După căderea regimului comunist, a fost reintegrat în literatura ţării sale de origine. Volumele sale de versuri și de critică literară, dar și unele traduceri, au obținut mai multe premii naționale și internaționale. Volume de poeme: „Apeiron” (Cartea Românească, 1971), „Poezii” (Cartea Românească, 1974), „Altoiuri” (Ed. Eminescu, 1976), „Stare de asediu” (Cartea Românească, 1983), „Viaţă de probă” (Cartea Românească, 1998), „Grădini/ Jardins” (ediţie bilingvă, traduceri în franceză de Claudia Fontu, Cluj, Idea, 2005), „Frigul intermediar” (Paralela 45, colecția „„Biblioteca românească”, 2006), „Opera poetică” (2 vol., Cartier, 2007). Este traducătorul mai multor volume din seria de autor „Fernando Pessoa” de la Editura Humanitas Fiction.

Dorica Boltașu Nicolae

Dorica Boltașu Nicolae

Dorica Boltașu Nicolae a absolvit Facultatea de Litere a Universității București, un master în Teoria literaturii și un doctorat în Filologie.
Este autoarea unei cărți de teorie și critică literară, „Limite și libertate. Radicalism și reconstrucție în hemeneutica secolului XX”, Editura Niculescu, 2014, nominalizată la Premiile revistei „Observator cultural”. De asemenea, a publicat articole și eseuri în „Observator cultural”, „Cultura”, „Cuvântul”, „Euresis”, „Dilema veche”.

Elena Vlădăreanu

Elena Vlădăreanu

Elena Vlădăreanu s-a născut în 1981, în Medgidia, județul Constanța. A absolvit cursurile Facultății de Litere a Universității București și are un masterat în studii vizuale la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. A debutat în colecția „underground Carmen” coordonată de Un Cristian (Cristian Cosma) în 2001, iar oficial, în 2002, cu volumul „Pagini” (Editura Timpul). A publicat „Fisuri” (Pontica, 2003), „europa. zece cântece funerare” (Cartea Românească, 2005), „spațiu privat. A notebook”, cu 33 de ilustrații de Dan Perjovschi (Cartea Românească, 2009), „Non Stress Test” (Casa de Pariuri Literare, 2016). Volumul „spațiu privat” a fost tradus în italiană de Gabriele di Palma și a apărut în 2016 la Editura Pietre Vive. Împreună cu partenerul său, regizorul Robert Bălan, a creat mai multe performance-uri și spectacole, cel mai recent fiind „Identic natural”, în 2016. În prezent, realizează o emisiune despre filme la Radio România Cultural, trăiește și lucrează în București.

Emil Brumaru

Emil Brumaru

EMIL BRUMARU, unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani, s-a născut la 1 ianuarie 1939 în comuna Bahmutea (Mihailovca), judeţul Tighina, Basarabia (azi în Republica Moldova). După studii la Şcoala medie nr. 1 „Mihail Sadoveanu” (actualul Colegiu Naţional) din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaşi oraş, absolvind în 1963. În perioada 1963–1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava, loc esenţial în imaginarul operei sale, pe care l-a numit în corespondenţă „rezervaţia naturală de îngeri”. S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983–1989) şi redactor (1990–1996) la revista ieşeană „Convorbiri literare”. A debutat cu poezii în revista „Luceafărul” (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, „Versuri” (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi „Detectivul Arthur”.
Scrieri: „Julien Ospitalierul” (1974), „Cântece naive” (1976), „Adio, Robinson Crusoe” (1978), „Dulapul îndrăgostit” (1980), „Ruina unui samovar” (1983), „Dintr-o scorbură de morcov” (1998), „Poeme alese”. 1959–1998 (2003), „Opera poetică” (2003, 2005 – ed. revăzută şi adăugită), „Fluturii din pandişpan” (2003), „Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu” (2004), „Infernala comedie” (2005), „Submarinul erotic” (2005), „Commedia dell’Arte” (online, 2005, 2006), „Dumnezeu se uită la noi cu binoclul” (2006), „Cântece de adolescent” (2007), „Poveşti erotice româneşti” (volum colectiv, 2007), „Ne logodim cu un inel de iarbă” (carte-obiect, 2008), „Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei…” (2008, 2012 – ed. adăugită), „Opere I. Julien Ospitalierul” (2009), „Opere II. Submarinul erotic” (2009), „Basmul prinţesei Repede-Repede” (în colaborare cu Veronica D. Niculescu, 2009), „Opere III. Cerşetorul de cafea” (2012). La Editura Humanitas a publicat „Poezii” (carte la borcan, 2003) şi a contribuit la volumele colective „Cartea cu bunici” (2007) şi „Intelectuali la cratiţă” (2012). În perioada 1992–2009 a deţinut o rubrică săptămânală în „România literară” („Cerşetorul de cafea”), având de asemenea, de-a lungul timpului, rubrici în „Ziarul de Iaşi” („Gulliver”), „Cronica”, „Plai cu boi”, „Suplimentul de cultură” („Dumnezeu se uită la noi cu binoclul”, „Crepusculul civil de dimineaţă”, „Diabloguri”– împreună cu Veronica D. Niculescu) etc. A obţinut numeroase premii, printre care Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia (2001) şi Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia acordat de revista Observator Cultural (2011). Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, S.U.A.

Florin Chirculescu

Florin Chirculescu

Florin CHIRCULESCU (de profesie medic chirurg) s-a născut la București pe 26 martie 1960. A debutat cu proză scurtă în anul 1993, în revista sf JSF. A câștigat Premiul pentru Debut European la Euroconul de la Glasgow din 1995, după care Marele Premiu al Editurii Nemira din 1997 pentru romanul „Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine”, tipărit la aceeași editură. De-a lungul anilor, au urmat alte distincții. A colaborat cu reviste de specialitate, unde a publicat nuvele și povestiri, și a fost redactor-șef al revistei „Nautilus”. Cu pseudonimul Sebastian A. Corn a semnat volumele: „2484 Quirinal Ave” (Nemira, 1996), „Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine” (Nemira, 1998), „Cel mai înalt turn din Babylon” (Nemira, 2002), „Imperiul Marelui Graal” (Nemira, 2006), câștigător al Premiului Vladimir Colin în 2006, „Vindecătorul” (Cartea Românească, 2008), „Skipper de interzonă” (Millenium, 2012), „Ne vom întoarce în Muribecca” (Nemira, 2014), „Iovik” (Millenium, 2014), „Eucronoza și alte nuvele” (Millenium, 2017). „Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu” este prima operă de ficțiune pe care o semnează cu numele său real.

George Banu

George Banu

George Banu (n. 22 iunie 1943, Buzău) este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris, şi un eseist de reputaţie mondială. Și-a dedicat opera critică regiei moderne şi figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc.). În 1974 se stabileşte în Franţa unde îşi va continua cariera universitară începută în România. În 1981, publică volumul de referinţă „Costumul de teatru”, precum şi cartea „Brecht ou le petit contre le grand”, care va primi Premiul criticii dramatice pentru cea mai bună carte de teatru a anului. George Banu va mai câştiga acest premiu în 1984 şi 1990, pentru „Le théâtre, sorties de secours” şi „Le rouge et or”. Între anii 1990-2001 a fost directorul artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor, iar între anii 1994-2001 a fost preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Criticilor. George Banu a primit de trei ori Premiul pentru cea mai bună carte de teatru în Franţa; a obţinut Premiul de excelenţă UNITER şi Premiul Prometeu 2007. Este preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru şi Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi europene. Cărţile sale au fost publicate de cele mai mari edituri pariziene şi au fost traduse în numeroase limbi. De asemenea, a scris o trilogie despre legăturile dintre teatru şi pictură: „Le Rideau”, „L’Homme de dos” şi „Nocturnes”. Conduce revista „Alternatives théâtrales” şi colecţia „Le Temps du théâtre” la Editura Actes-Sud. La Editura Nemira a mai publicat: „Arta teatrului” (co-autor: Mihaela Tonitza-Iordache), „Repetiţiile şi teatrul reînnoit”, „Spatele omului”, „Dincolo de rol sau actorul nesupus” şi este autorul textelor din albumul de fotografie „Hamlet Machine” de Mihaela Marin (2007).

Gheorghe Mocuța

Gheorghe Mocuța

Gheorghe Mocuța este poet, critic literar și traducător. S-a născut la 05.06.1953 în comuna Curtici (localitate de frontieră, jud. Arad). A debutat în presa literară cu o recenzie în revista „Orizont”, din Timişoara, în 1975. Ca poet, debutează în 1986, în volumul colectiv „Argonauții” (Editura Facla, 1986). În prezent, este redactor-asociat la revista ARCA din Arad. Cărţi publicate: „zăpada anului unu” (poezie, Colecţia revistei Arca, Arad, 1994); „La răspântia scriiturii” (critică literară, Ed. Mirador, Arad, 1996); „omul de litere/ viaţa de hârtie” (poezie, Ed. Mirador, Arad, 1998); „mic tratat asupra naufragiului” (antologie poetică, Ed. Axa, Botoşani, 2001); „Pe aceeaşi arcă”(critică literară, Ed. Mirador, Arad, 2001); „pregătiri pentru marea călătorie” (poezie, Ed. Mirador, Arad, 2002); „Sistemul modei optzeciste” (critică literară, Uniunea Scriitorilor, Ed. Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 2004); „călătorie. Exil” (poeme, Ed. Brumar, Timişoara, 2007); „Întoarcerea lui Ulise (Receptarea teatrului lui Eugen Ionescu în critica românească)” (critică literară, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2007); Pasiuni la capătul nopţii,(critică literară, Ed. Ideea Europeană, 2008); „istoria emoţiilor mele/ histoire de mes troubles” (antologie bilingvă, Ed. Şcoala Vremii, 2008).

Ioan Es. Pop

Ioan Es. Pop

Ioan Es. Pop (n. 27 martie 1958, Vărai județul Maramureș) a absolvit în 1993 Facultatea de Filologie a Universității din Baia Mare. Ca student, activează în cenaclul „Nord” al revistei studențești omonime, fiind, între 1981 – 1983, și redactorul-șef al acestei publicații. Din 1987, participă sporadic la ședințele cenaclului „Universitas” din București, condus de criticul și profesorul Mircea Martin. A fost editor-șef al „Ziarului de duminică”, supliment al „Ziarului financiar”, și editor senior al revistei „Descoperă”. Volume de poezie: „Ieudul fără ieșire”, (Ed. Cartea Românească, 1994; ediția a doua, Ed. Ninpress / Charmides, 2009); „Porcec” (Ed. Cartea Românească, 1996); „Pantelimon 113 bis” (Ed. Cartea Românească, 1999); „Petrecere de pietoni” (Ed. Paralela 45, 2003); „Confort 2 îmbunătățit” (împreună cu Lucian Vasilescu) (Ed. Publicațiilor pentru Străinătate, 2004); „Lumile livide / The Livid Worlds” (antologie bilingvă, Ed. Institutul Cultural Român, 2004); „Și cei din urmă vor fi cei din urmă” (volum bibliofil, 2007); „Unelte de dormit” (Ed. Cartea Românească, 2011), „Arta fricii” (Editura Charmides, București, 2016).

Ioana Baetica Morpurgo

Ioana Baetica Morpurgo

Ioana Baetica Morpurgo s-a născut în 1980. A absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti, apoi masteratul de Antropologie Culturală SNSPA. A fost cercetător pe tema culturii tranziţiei în România postcomunistă la Universitatea Exeter, Marea Britanie, unde a şi predat un seminar de „Societăţi Contemporane”. A publicat articole pe teme literare şi socioculturale în reviste precum „Romȃnia literară”, „Dilema Veche”, „Academia Caţavencu”, „Observator cultural”, „New Internationalist”, „Contemporary Review”, „Lichtungen”, „Buchkultur” etc. A contribuit cu eseuri şi proză scurtă la diverse antologii – „Cartea cu bunici” (2007), „The Review of Contemporary Fiction” (2010), „Erotographos 50+1” (2010), „Best of: Proză scurtă a anilor 2000” (2013), „Poveşti cu scriitoare şi mămici” (2014), „10 000 de semne” (ICR, 2017). Prima ei carte, „Fişă de înregistrare” (Polirom, 2004), a fost selectată pentru premiul de debut al „României literare”. Romanul său „Imigranţii” (Polirom, 2011) a fost premiat cu bursa de creative writing Kulturkontakt – Viena. Proza sa a fost tradusă în spaniolă, engleză, sîrbă, albaneză, germană şi italiană. Ȋn 2016, într-o tentativă (ratată) de a deraia trenul Brexit din Marea Britanie, a organizat o serie de conferinţe şi dezbateri pe tema Europei – spirit comun. Din 2004 trăieşte în sudul Angliei, unde scrie, cîntă la pian, înoată în ocean şi coordonează un proiect de hedonism al ideilor – Lectures on Everything.

Ioana Bâldea Constantinescu

Ioana Bâldea Constantinescu

Ioana Bâldea Constantinescu s-a născut în 1979 în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, specializarea engleză–spaniolă, şi are un masterat în studii culturale americane la aceeaşi facultate. Din 2001 până în prezent, lucrează ca jurnalist în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune: este moderator, producător, coordonator de line cu interese în zona de documentar, feature, sound art, sound environment. Dintre emisiunile produse sau moderate: „StoryMania”, „5th Avenue”, „Oraşul vorbeşte”, „Espresso”. A realizat interviuri cu David Lodge, Jonathan Safran Foer, Nicole Krauss, Sarah Dunant, Alain de Botton, Joanna Kavenna, Prinţul William Lobkowicz, Mircea Cărtărescu, Filip Florian, Roxana Davidescu, Ana Wagner. Este autoarea romanelor „Dincolo de portocali” (Humanitas, 2015) şi „Nautilus” (Humanitas, 2017).
Colaborează cu articole, recenzii, cronici de călătorie, interviuri pentru Liternet.ro, Esquire, Harper’s Bazaar, Elle, The One, Cosmopolitan.

Ioana David

Ioana David

Ioana David predă la Şcoala Spectrum-Ploieşti şi studiază la Facultatea de Pedagogie a Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti.

Ioana Geacăr

Ioana Geacăr

Ioana Geacăr s-a născut la 27 ianuarie 1959 în comuna I. L. Caragiale (jud. Dâmboviţa). A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, în 1990. Este profesoară de scriere creativă la Palatul Copiilor din Târgovişte. A debutat editorial în 1988 cu „Scrisoare pentru cei dragi” (versuri), la Editura Ion Creangă, cu pseudonimul Ioana Dana Nicolae. În 1997 a publicat manuscrisul de sertar „Lumină de sare” la Editura Macarie, Târgovişte, în 2000 al doilea volum de versuri, „Contre-jour”, la Editura Bibliotheca, Târgovişte. Semnează cu numele Ioana Geacăr volumul de versuri „Aparte”, Editura Vinea, Bucureşti, 2006; „Dictatura auctorială. Eseu despre proza experimentală a lui Mircea Nedelciu”, Editura Libra, Bucureşti, 2008; „Rosée pleurante”, Éditions Clapas, Millau, Franţa, 2006; „Pixelmes”, Éditions Clair de plume 34, Vic-la-Gardiole, Franţa (versuri, traducere în limba franceză de Ioana Geacăr şi Marius Bădiţescu); „Recviem pentru nuca verde” (versuri), Editura Casa de pariuri literare, Bucureşti, 2015.

Jan Cornelius

Jan Cornelius

Jan Cornelius, scriitor de limbă germană originar din România, traducător şi publicist, s-a născut în 1950, la Reşiţa. A studiat franceza şi engleza la universităţile din Timişoara, Düsseldorf şi Stirling (Scoţia). După ce a părăsit România în 1977, s-a stabilit la Düsseldorf, unde a lucrat câţiva ani ca profesor de liceu. A publicat în Germania numeroase cărţi de proză satirică, volume pentru copii, poezii, eseuri despre literatura modernă. A colaborat la reviste satirice germane şi elveţiene şi a scris comentarii despre cultura modernă şi piese radiofonice pentru posturile de radio naţionale din Germania şi Elveţia. În România, a publicat comentarii despre literatură în „Observator cultural”, „Dilema veche” şi „România literară”. A tradus în limba germană şi a prezentat în lecturi publice diverşi scriitori români contemporani, printre aceştia numărându-se Dan Lungu şi Matei Vişniec. În 2017, publică la Editura Humanitas volumul „Eu, Dracula și John Lennon. Povestirile unui trăitor și uluit observator în România comunistă și în mirificul Occident”.

Liliana Corobca

Liliana Corobca

Liliana Corobca s-a născut la 10 octombrie 1975, în satul Săseni, raionul Călăraşi, Republica Moldova. A debutat cu romanul „Negrissimo” (2003, Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) şi cu „Personajul în romanul românesc interbelic” (teza de doctorat, 2003). A publicat romanele: „Un an în Paradis” (Cartea Românească, 2005, tradus în italiană şi germană), „Kinderland” (Cartea Românească, 2013; Polirom, 2015, tradus în germană şi slovenă, distins cu Premiul Radio România Cultural şi cu Premiul Crystal la Festivalul Internaţional de la Vilenica, Slovenia, în 2014) şi „Imperiul fetelor bătrâne” (Cartea Românească, 2015). A scris şi un monolog în trei acte, „Cenzura pentru începători”, apărut în Austria în 2014. A publicat volume ştiinţifice despre cenzura comunistă, exilul literar şi bucovinenii deportaţi în Siberia. A beneficiat de burse şi rezidenţe de creaţie în Germania, Austria, Franţa şi Polonia.

Literomania

Literomania

Platformă literară independentă.

Lucian Dan Teodorovici

Lucian Dan Teodorovici

Lucian Dan Teodorovici (n. 17 iunie 1975, Rădăuți) este scriitor, regizor de teatru și scenarist de film și televiziune. Este totodată coordonator al colecției „Ego. Proză” a Editurii Polirom și senior editor al săptămânalului „Suplimentul de cultură”. Între 2002 și 2006, a fost redactor-șef al Editurii Polirom. A debutat ca regizor de teatru în 2013, cu spectacolul „Prăpădul” (după un text de Attila Bartis), la Teatrul Național din Iași. Tot în 2013, a pus în scenă la Ateneul Tătărași din Iași spectacolul „Sunt o babă comunistă”, o dramatizare după cartea semnată de Dan Lungu. Ca dramaturg, a fost selectat în volumul „Antologia DramatIS” (Editura Cartea Românească, 2008). Cărți publicate: „Cu puțin timp înaintea coborârii extratereștrilor printre noi” (1999, 2005), „Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei țigări marijuana” (2000), „Circul nostru vă prezintă” (2002, 2007), „Atunci i-am ars două palme” (2004), „Celelalte povești de dragoste” (2009, 2013), „Matei Brunul” (2011, 2014). Cărțile sale au fost traduse și publicate în SUA, Franța, Germania, Spania, Italia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Macedonia și Turcia.

LuciaT

LuciaT

LuciaT este autoarea faimosului blog literar „Terorism de cititoare” (www.terorista.ro), care a făcut valuri în on-line-ul românesc, în urmă cu câţiva ani, când blogurile erau foarte în vogă. Împătimită cititoare, LuciaT, sau terorista, se ocupă în prezent de Colecția „Globus” de la Editura Univers.

Marco Grosse

Marco Grosse

Marco Grosse, born in Buenos Aires in 1974 from German father and Italian mother, works as a writer, translator and teacher. Due to the diplomatic work of his father he lived in Canada, Egypt, Italy and Germany. He studied Law in Milan and in Bonn, pursuing with Linguistic and Cultural Mediation. In Italian language, he published the short story collections „I giardini imperiali”, De Ferrari, „2006” and „Pioggia”, De Ferrari, 2010. In German, he published a book with short stories titled „Die Grenze liegt am Horizont”, Bernstein-Verlag, 2013; the poem collections „Flügelkunde”, Horlemann Verlag, 2014; „Die Erschließung des Meeres”, MolokoPrint, 2016, „Flüsterndes Licht”, Haymon Verlag, 2017, a chain poem together with Nora Gomringer, Annette Hagemann, Ulrich Koch and Klaus Merz; and again a book with poems titled „Orte”, MolokoPrint, 2017.

Marian Ilea

Marian Ilea

Marian Ilea (n. 1959, Maramureș), a debutat editorial cu volumul de povestiri „Desiștea” (Cartea Românească, 1990, premiul Salonului Național de carte Cluj). În 1993, publică „Desiștea II” (Cartea Românească). În anul 1997, volumul de teatru „Ariel” (Cartea Românească) obține premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun volum de teatru. Mai publică volumele „Casa din Piaţa Gorky” (Editura Cornelius, 1999), „Vacek” (Editura Dacia, 2001, Premiul pentru proză al Asociatiei Scriitorilor București), „Ceasul lui Bronnikov” (Editura Dacia, 2002), „Povestiri din Medio-Monte” (Editura Dacia, 2003, Marele premiu al Saloanelor „Liviu Rebreanu”), „Povestiri cu noimă” (Editura Dacia, 2006), „Rodica e băiat bun” (Archeus, 2008), „Libertatea începe în șapte aprilie” (Editura Dacia, 2009), „Înțeleptul” (Tracus Arte, 2013), „Societatea de Socializare din Medio-Monte” (Tracus Arte, 2014), „Capra germană si gramofonul” (Tracus Arte, 2014). Piesa de teatru „Societatea de Socializare din Medio-Monte” se montează la Teatrul Municipal Baia Mare, obținând Premiul de regie la Fringe Festival București.

Marius Constantinescu

Marius Constantinescu

Traducător, jurnalist şi realizator radio-TV, Marius Constantinescu a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării în 2002. A cochetat cu copywriting-ul, publicitatea şi istoria artei, înainte de a-şi da seama că se poate exprima cel mai bine în presa culturală audiovizuală. După opt ani de radio, a descoperit televiziunea şi libertatea nestăvilită dată de jocul de-a imaginea. Emisiunile sale – „Marile picturi ale lumii”, „V… de la vizual”, „Jurnal Cultural”, „Profil. Poveste. Personaj” – s-au transformat în repere pentru un public deschis la minte, sofisticat, dispus la jonglerii intelectuale, niciodată autosuficient. Din 2005, a fost legat de fiecare ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu“, realizând interviuri (unele dintre ele în exclusivitate) cu cei mai importanţi artişti invitaţi. A obţinut trei premii ale Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (A.P.T.R.), inclusiv pentru „Profil. Poveste. Personaj”, proiect care i-a devenit alter ego, iar, în 2013, şi carte.

Mihaela Miroiu

Mihaela Miroiu

Mihaela Miroiu (n. 1955, Hunedoara) este politologă şi eticiană. Teoreticiană şi militantă feministă. Este profesoară universitară la Facultatea de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, unde a fost şi decană între 1997 şi 2001. Ca teoreticiană a politicii, a analizat democraţia neoliberală în postcomunism („România. Starea de fapt”, în colab.), conservatorismul de stânga („Societatea retro”, 1999), politicile de gen în societatea postcomunistă („Drumul către autonomie”, 2004). Ca eticiană, a publicat „Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană”, 1995, „Convenio. Despre natură, femei şi morală”, 1996. A iniţiat în România reformarea studiului filosofiei (1990-1993), programele de cultură civică pentru licee (1995), studiile de gen (1994-1997), studiile doctorale în ştiinţe politice (2000), prima colecţie de studii de gen (Editura Polirom, în 2000) cercetarea şi codurile etice în universităţi (2005). Alte volume publicate: „R’Estul și Vestul” (2005, scrisă împreună cu Mircea Miclea), „Nepreţuitele femei” (2006), „Nașterea. Istorii trăite” (2010, editată împreună cu Otilia Dragomir), „Cu mintea mea de femeie” (2017). A fost premiată la nivel național și european pentru activitatea publică împotriva discriminării și pentru susținerea drepturilor femeilor. A primit premiul științific Outstanding Achievements Award de la American Association of Women in Slavic and East-European Studies.

Mihók Tamás

Mihók Tamás

Mihók Tamás (n. 1991, Oradea) este absolvent al filologiei orădene, specializarea română-engleză (2013) și masterand al aceleiași facultăți. Bursier timp de doi ani (ACBS respectiv Erasmus) la ELTE Budapesta. Debut publicistic ca elev în revista Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, Țara visurilor noastre. Debut editorial odată cu publicarea volumului de poezii „Șantier în rai” (Ed. Tracus Arte, 2013). Prezent cu un grupaj de poeme și cu fragmente de proză în antologia Cercul literar de la Oradea (2012), coord. Marius Miheț, & inclus în diverse antologii de poezie română sau maghiară. Traduceri beletristice din/în limba maghiară (Varró Dániel, Constantin Virgil Bănescu etc.). Colaborări cu reviste & platforme literare: „Familia”, „Poesis International”, „Itaca Dublin” (pentru scurt timp redactor), „Szőrös Kő” (Slovacia), „subcapitol.ro” etc. Câștigător al premiului „De-aș avea…,” acordat de revista de cultură „Familia” (2014).

Milko Valent

Milko Valent

Milko Valent was born in 1948 in Zagreb. He graduated from the University of Zagreb with a degree in philosophy and comparative literature. He has been a professional writer since the autumn of 1976, publishing poetry, short stories, novels, essays on philosophy and literature, polemics, theater criticism, and plays for radio and stage. A highly prolific author, to date he has published twenty-one volumes across different genres. He has been a contributor to about a hundred reviews, magazines and newspapers, as well as a number of radio programs and a number of internet portals. He performs all over the country and abroad with recitals, lectures, performances and provocative talks. He is included in numerous anthologies, collective surveys and selections of poetry, prose, essays, and plays. Some of his work has been translated into Slovenian, Hungarian, Macedonian, Slovak, Ruthenian, Russian, Bulgarian, Italian, Esperanto, Polish, French, German, and English. He has been a member of the Croatian Philosophical Association since 1976, the Croatian Writers’ Association since 1981, the Croatian PEN Centre since 1992, the Croatian Centre of ITI-UNESCO since 1995, and the Croatian Writers Society since 2002.

Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu

MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. A publicat următoarele volume: „Faruri, vitrine, fotografii”, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; „Poeme de amor”, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; „Totul”, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; „Visul” (în ediţiile următoare „Nostalgia”), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; „Levantul”, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; „Visul chimeric”, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; „Travesti”, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; „Dragostea”, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; „Orbitor. Aripa stângă”, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; „Dublu CD”, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; „Postmodernismul românesc”, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; „Jurnal I”, Humanitas, Bucureşti, 2001; „Orbitor. Corpul”, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002; „Enciclopedia zmeilor”, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; „Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli”, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; „Parfumul aspru al ficţiunii”, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; „Plurivers” vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; „Cincizeci de sonete”, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; „De ce iubim femeile”, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; „Baroane!”, Humanitas, Bucureşti, 2005; „Jurnal II”, Humanitas, Bucureşti, 2005; „Orbitor. Aripa dreaptă”, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; „Dublu album”, Humanitas, Bucureşti, 2009; „Nimic”, Humanitas, Bucureşti, 2010; „Frumoasele străine”, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010; „Zen. Jurnal 2004-2010”, Humanitas, Bucureşti, 2011; „Ochiul căprui al dragostei noastre”, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; „Fata de la marginea vieţii”, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; „Poezia”, Humanitas, Bucureşti, 2015. Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă. Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. „Nostalgia” a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig, 2015; Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015.

Foto: Cosmin Bumbuț

Monica Salvan

Monica Salvan

Monica Salvan este jurnalist cultural. Din noiembrie 2014 lucrează la Muzeul Național al Literaturii Române din Iași și contribuie la organizarea festivalului FILIT.

Monica Șerban

Monica Șerban

Monica Șerban a absolvit Facultatea de Litere a Universității București. Vorbește mereu despre cărți, acum și-a făcut curaj să și scrie.

Octavian Soviany

Octavian Soviany

Născut in 1954, la Brașov, Octavian Soviany a debutat în 1983, la Editura Dacia, cu placheta de versuri „Ucenicia bătrânului alchimist”.
Scrie poezie, romane, piese de teatru și lucrări de critică literară. La Editura Cartea Românească a publicat volumele de versuri „Dilecta” (2006) și „Călcâiul lui Magellan” (2014), precum și romanele „Arhivele de la Monte Negro” (2011), „Viața lui Kostas Venetis” (2011), „Moartea lui Siegfried” (2015), „Năluca” (2016).

Paul Țanicui

Paul Țanicui

Paul Ţanicui a fost, într-o ordine aleatorie, vânzător de cărţi, marochiner, săpător de fântâni în fosta Yugoslavie, vânzător ambulant de cârnaţi italieneşti, topitor de plumb într-un atelier de vitralii, copywriter în diverse agenţii de publicitate (BBDO, Publicis), iniţiator, dezvoltator şi producător al proiectelor muzicale Shukar şi Shukar Collective. A lucrat la scrierea unui film comisionat de John Turturro pentru Canal +, a contribuit ca producător delegat la realizarea unui album world music susținut de Peter Gabriel.
A absolvit Facultatea de Film din cadrul UNATC București și lucrează ca scenarist şi regizor de film (Iagalo, Mousse au Chocolat, Two Lives).
Este autorul așa numitei ”reality-book” „Trăind pe credit”, Brumar 2012, a romanului „Quimera”, Humanitas 2015 și a unui volum de poezie „Cealaltă inimă”, apărut în ediție de lux cu gravurile lui Ciprian Mureșan. Are în pregătire o carte dedicată lăutarilor din Taraf de Haidouks, care urmează să apară la HarperCollins cu sprijinul lui Johnny Depp.

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” – eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” – eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete – idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” – povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Radu Niciporuc

Radu Niciporuc

Radu Niciporuc s-a născut la Cluj în 1950, într-o numeroasă și caldă familie de ardeleni, basarabeni și ucrainieni. Și-a petrecut patruzeci de ani din viață călătorind pe mări, muncind ca inginer la bordul navelor, citind, traducând și scriind scrisori prietenilor săi dornici să cunoască lumea. În 2003 înființează Editura Fabulator pentru a publica, cu banii câștigați pe mare, o literatură pe care niciuna din editurile comerciale nu ar fi publicat-o. Apare, astfel, în traducerea sa „Omul pierdut” de Ramón Gómez de la Serna, roman socotit de specialiști drept intraductibil. La Editura Fabulator hotărăște să publice și câteva cărți apropiate sufletului său, printre care: „Șapte convorbiri cu Jorge Luis Borges”, „Șapte convorbiri cu Adolfo Bioy Casares”, ambele de Fernando Sorrentino, sau „Fascinația cuvintelor” de Julio Cortázar și Omar Prego Gadea. Cunoscut ca traducător, dar și ca ofițer de marină, este invitat să scrie în 2008 un jurnal maritim în câteva numere ale revistei „Dilemateca”. În 2016, i-a apărut, la Cartea Românească, volumul de povestiri „Pascal desenează corăbii”, care a însemnat eliberarea de orice constrângere – interioră sau exterioară – a pasiunii lui pentru literatură.

Radu Țuculescu

Radu Țuculescu

Radu Țuculescu (nascut la 1 ianuarie 1949, la Târgu Mureș, crescut la Reghin) este romancier, dramaturg, traducător din limba germană; absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – secția vioară. Dintre romanele sale amintim: „Ora păianjenului” (Albatros, 1984), „Degetele lui Marsias” (Dacia, 1985), „Umbra penei de gâscă” (Dacia, 1991), „Povestirile mameibătrâne” (Cartea Românească, 2006), „Stalin, cu sapa-nainte” (Cartea Românească, 2009), „Femeile insomniacului” (Cartea Românească, 2012), „Mierla neagră” (Ed. Cartea Românească, 2015), iar dintre volumele de teatru „Ce dracu’ se întâmplă cu trenul ăsta?” (Eikon, 2004) și „Bravul nostru Micsa!” (Eikon, 2010). A primit premii nationale și internationale pentru proză, teatru, traduceri și filme de televiziune. A tradus volume de poezie și proză din literatura austriacă și din literatura elvețiană contemporană de expresie germană. Romanele sale au fost traduse în Franța, Austria, Italia, Cehia, Ungaria și Serbia, iar teatrul său în Cehia, Ungaria, Franta și Israel.

Radu Vancu

Radu Vancu

RADU VANCU (n. 13 iulie 1978, Sibiu) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele „Transilvania” şi „Poesis internaţional”. Coordonează secţiunea literară a revistei „Timpul”. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Editura Humanitas Fiction) şi John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediţii din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina. Volume de poezie: „Epistole pentru Camelia”, „Imago”, 2002; „Biographia litteraria”, Vinea, 2006; „Monstrul fericit”, Cartier, 2009; „Sebastian în vis”, Tracus Arte, 2010; „Amintiri pentru tatăl meu”, Vinea, 2010; „Frânghia înflorită”, Casa de editură Max Blecher, 2012; „4 A.M. Cantosuri domestice”, Casa de editură Max Blecher, 2015. Eseuri: „Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute”, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); „Eminescu: Trei eseuri”, InfoArt Media–Argonaut, 2011; „Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană”, Muzeul Literaturii Române, 2013; „Poezie şi individuaţie”, Tracus Arte, 2014; „România vertebrată”, Adenium, 2016. Dintre cărţile lui, „Frânghia înflorită” a fost tradusă în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar „4 A.M. Cantosuri domestice” în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). Selecţii din poemele lui au fost traduse în engleză, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.

Raul Popescu

Raul Popescu

Absolvent al Facultății de Litere din Brașov. Și-a continuat studiile în cadrul Universității Transilvania din Brașov cu un masterat de Scriere Creatoare și cu un doctorat despre viața și opera lui Ioan Petru Culianu. Colaborează la „Observator cultural”, „Steaua”, „Astra (Supliment. Literatură, artă și idei)”.
În 2017, a publicat volumul „Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic” (Editura Eikon, București, 2017). Textele sale pot fi găsite și pe blogul personal erasmen (https://erasmen-erasmen.blogspot.ro).

Robert Șerban

Robert Șerban

Robert Şerban (n. 1970) este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Trăiește în Timișoara. A publicat 16 cărți de beletristică. Poemele i-au fost traduse în mai multe limbi (germană, sârbă, polonă, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, maghiară, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană etc.) şi au apărut în antologii şi publicaţii literare din România şi din străinătate. Cea mai recentă carte a sa de poezie este „Puțin sub linie” (Editura Cartea Românească, 2015).

Ruxandra Cesereanu

Ruxandra Cesereanu

Ruxandra Cesereanu s-a născut în Cluj, la 17 august 1963. Actualmente este profesor la catedra de Literatură Comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, în cadrul căruia a susținut ateliere de scriere creatoare în poezie, proză și scenariu de film (2002-2016). Este, de asemenea, redactor-șef al revistei de cultură „Steaua”. A publicat 8 cărți de poezie, cele mai cunoscute fiind: „Oceanul Schizoidian” (1998, 2006); „Veneţia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane” (2002, 2016); „Kore-Persefona” (2004); „Coma” (2008); „California (pe Someș)” (2014). A publicat 2 cărți experimentale de poezie, la patru mâini, alături de Andrei Codrescu („Submarinul iertat”, 2007) și Marius Conkan („Ținutul Celălalt”, 2011). Ca prozatoare a publicat 7 cărți, cele mai cunoscute fiind: „Tricephalos” (Editura Dacia, 2002); „Nebulon” (Editura Polirom, 2005); „Naşterea dorinţelor lichide” (Editura Cartea Românească, 2007); „Angelus” (Editura Humanitas, 2010) și „Un singur cer deasupra lor” (Editura Polirom, 2013, 2015). Ca eseistă, Ruxandra Cesereanu a publicat 8 cărți și a coordonat tot atâtea.

Serenela Ghițeanu

Serenela Ghițeanu

Serenela Ghiţeanu a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti în 1994. Master de Studii culturale franceze tot la Universitatea din Bucureşti, în 1996. Doctorat în Literatura franceză modernă la Université Bretagne-Sud din Franţa, în 2009. Lucrează la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti din 1996, unde este conferenţiar universitar din 2014. Predă cursurile de Literatură franceză a secolului XX, Cultură şi civilizaţie franceză, Literatură franceză contemporană, Literatura exilului românesc. Volume în limba franceză: „Marguerite Duras ou le goût du vertige”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2016; „Nancy Huston et Nina Bouraoui. Question d’identité”, Presa Universitară Clujeană, 2013; „Sylvie Germain. La Grâce et la Chute”, Editura Institutului European, Iaşi, 2010. Volume în limba românã: „Ora de citit”, Editura Alfa, Iaşi, 2011, „A doua oră de citit”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2015. Este co-autoare a volumului „Scriitorul, cenzura şi Securitatea. Bujor Nedelcovici şi invitaţii săi”, Ed. All, Bucureşti, 2009.
Serenela Ghiţeanu a publicat cronici de carte, între 2003 şi 2011, în Timpul, Revista 22, Jurnalul literar, Luceafărul, Contrafort, Convorbiri literare, suplimentul Aldine – România liberă, Observator cultural.
A făcut publicistică în ziarul Cotidianul, între decembrie 2016-mai 2017.

Silvia Colfescu

Silvia Colfescu

Silvia Colfescu este absolvent al Facultății de Istoria Artelor a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” – azi Universitatea de Artă. Director al Editurii Vremea. Ilustrator, traducător, autor al mai multor cărți, între care „București. Ghid turistic, istoric, artistic” și „Mătuși fabuloase și alte istorioare bucureștene”.

Simona Nastac

Simona Nastac

Simona NASTAC este curator și critic de artă. A studiat Istoria și Teoria Artei la București și are un Master în Creative Curating Contemporary Art la Goldsmiths University, Londra. A curatoriat expoziții și evenimente la Londra, Seul, Praga, Sankt Petersburg, Shanghai, Cluj și București și a publicat numeroase articole de specialitate în presa românească și internațională. Între iunie 2006 – decembrie 2013 a coordonat programele de arte vizuale, rezidență, literatură, arhitectură și design la ICR Londra. În 2016 și 2017 a curatoriat două spectacole de poezie experimentală pentru Festivalul Internațional de Poezie din București, prezentând în premieră în România nume de anvergură ale scenei internaționale de gen, printre care Jöel Hubaut, Hannah Silva, Christian Bök, LaTasha N. Nevada Diggs, SJ Fowler. În iulie 2017 a câștigat premiul de debut în poezie „Regele dimineții”, acordat de Editura Aula Magna în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov și în curând va publica primul său volum „Culoarea deprimantă a mierii” la Editura Tracus Arte.
www.simonanastac.com

Sven Popović

Sven Popović

Sven Popović was born on September 19, 1989 in Zagreb, now located in Croatia, but back then in Yugoslavia. His short stories were published in the anthology of young Croatian writers („Bez vrata, bez kucanja”, Sandorf 2012), in a collection of short stories „Record Stories” (Aquarius Records, 2011) and various magazines and webzines like „Quorum”, „Zarez and Arteist”. He contributed as a freelance journalist to a number of magazines such as „Zarez”, „Aktual” and the Austrian leftist magazine „Wespennest”, as well as writing literary and album reviews for various webzines. His collection of short stories, „Last Night (Meandarmedia)” came out in 2015 and received excellent reviews. Several of his stories were included in „Best European Fiction 2017” (Dalkey Archive Press).

T.O. Bobe

T.O. Bobe

T. O. Bobe s-a născut în 1969 la Constanţa. În 1995 a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. A fost, pe rând, magaziner în portul Constanţa, secretar literar la Teatrul Mic din Bucureşti, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. Volume individuale: „Bucla” (Univers, 1999; Humanitas, 2015), „Darul lui Moş Crăciun” (Humanitas, 2003, 2011, 2017), „Cum mi-am petrecut vacanţa de vară” (Polirom, 2004, 2007; Humanitas, 2011), „Centrifuga” (Polirom, 2005), „Contorsionista” (Humanitas, 2011). Volume colective: „Tablou de familie” (Leka-Brâncuş, 1995), „Cartea cu bunici” (Humanitas, 2007), „Bookătăria de texte şi imagini” (Clubul Ilustratorilor, 2009), „Lexikon der sperrigen Wörter” (Merz & Solitude, 2010), „Primul meu job” (Art, 2011). Volume traduse: „Zentrifuge” (Merz & Solitude, 2004).

Valeriu Gherghel

Valeriu Gherghel

Este absolvent de Filosofie. Este profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A publicat două cărți la Editura Polirom: „Porunca lui rabbi Akiba” și „Breviarul sceptic”. A fost nominalizat la multe premii, dar nu a primit deocamdată nici unul. Lucrează la un volum despre „rescrierea sinelui”.

Veronica D. Niculescu

Veronica D. Niculescu

Este scriitor și traducător. A publicat trei volume de proză scurtă: „Adeb”, „Orchestra portocalie” şi „Roşu, roşu, catifea”; cărțile-pereche „Simfonia animalieră” și „Hibernalia”; „Basmul Prințesei Repede-Repede” și „Cad castane din castani” (în colaborare cu Emil Brumaru); și romanul„ Spre văi de jad și sălbăție”. A tradus peste douăzeci și cinci de volume din limba engleză, din opera lui Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Don DeLillo, Siri Hustvedt, Eowyn Ivey, Lydia Davis, Tracy Chevalier. Locuiește în București împreună cu soțul ei, o mulțime de flori adevărate și câteva animale imaginare.

Virgil Mazilescu

Virgil Mazilescu

Virgil Mazilescu (n. 11 aprilie 1942, Corabia, judeţul Olt — d. 13 august 1984, Bucureşti) a fost eseist, poet şi traducător, afiliat onirismului poetic. Este fiul contabilului Sabin Mazilescu şi al Aurei Rădulescu. A urmat şcoala primară şi gimnazială mai întâi în comuna Cuşmir între 1948 –1950, apoi câte un an la Turnu Severin şi Târgu Jiu, continuând la Drăgăşani între 1952 –-1957. În anul 1957 pleacă în capitală unde urmează Liceul „Spiru Haret” până în 1959 şi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti între 1959 –-1964. După terminarea studiilor, a fost timp de doi ani profesor la Scoala Generală din comuna Greaca din judeţul Ilfov, conform Legii repartiţiei uniform teritoriale din regimul comunist. Apoi, pâna în 1968, a ocupat postul de bibliotecar la Biblioteca Municipală din Ploieşti. Din 1968 şi până în anii ’70, a fost secretar al cenaclului Uniunii Scriitorilor, iar din 1970 şi până la moarte, vreme de aproape 14 ani, poetul a fost redactor la revista „România literară”. Volume: „Versuri”, Bucureşti, Editura pentru Literatură (1968), „Fragmente din regiunea de odinioară”, Bucureşti, Editura Cartea Românească (1970), „Va fi linişte, va fi seară”, Bucureşti, Editura Cartea Românească (1979), „Guillaume poetul şi administratorul”, Bucureşti, Editura Cartea Românească (1983).