Interviu

Cosmin Perţa: „Şcoala de vară «Gheorghe Crăciun» e un proiect mai vechi, e ceva ce am simțit că ne-a lipsit nouă ca generație”

Între 11 şi 17 iulie 2019 a avut loc la Ipoteşti prima ediţie a Şcolii de vară „Gheorghe Crăciun”, organizată de Editura Paralela 45 în colaborare cu Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”. A fost o săptămână extraordinară, în cadrul căreia au ţinut cursuri de scriere creativă (creative writing) – în faţa a 15 cursanţi/tineri scriitori selecţionaţi în prealabil – trei „profesori” invitaţi, scriitori cunoscuţi ei înşişi: Florin Iaru, Marian Ilea şi Cosmin Perţa (cel din urmă director editorial Paralela 45 şi organizator al evenimentului, alături de Alexandra Turcu şi Diana Iepure de la Editura Paralela 45). Echipa Literomania (Adina Diniţoiu şi Raul Popescu) a fost prezentă pe tot parcursul taberei de creaţie, în calitate de partener media al şcolii de vară. Vă propun mai jos o serie de interviuri cu cei trei scriitori invitaţi să ţină cursuri la această primă – excelentă – ediţie a Şcolii de vară „Gheorghe Crăciun”. (Adina Diniţoiu)

 

Dragă Cosmin, s-a încheiat prima ediţie a Şcolii de vară de scriere creativă „Gheorghe Crăciun” de la Ipoteşti. Te-aş întreba mai întâi – fiindcă sunt impresii proaspete – cum te simţi la finalul ediţiei, ca organizator, dar şi ca profesor de curs, ce impresii/sentimente ţi-au lăsat aceste zile, cât eşti de mulţumit de ceea ce s-a întâmplat la Ipoteşti?

Dat fiind că a fost prima ediție și nu am mai organizat niciodată până acum școli de vară sau tabere, nu știam exact la ce să mă aștept, ce impedimente pot să apară pe parcurs, ce surprize ne așteaptă. Din fericire, surprizele au fost doar pozitive, partenerii noștri, Memorialul Ipotești și managerul, doamna Ala Sainenco, s-au comportat ireproșabil, ba chiar ne-au oferit mai mult decât convenisem inițial, cursanții au fost cât se poate de serioși, implicați și dedicați ideii de școală de vară, respectând programul cursurilor și al atelierelor și făcându-și „temele”. Am fost, până la urmă, cu toții o echipă care a funcționat optim. Bineînțeles că au existat mici detalii care pot fi îmbunătățite, pe care le-am observat și de care vom ține cont la ediția a doua. În rest, cred că toți, organizatori, jurnaliști, cursanți și profesori, am avut destule de învățat unii de la alții și ăsta este cel mai bun lucru care se poate întâmpla la o școală de vară.

 

 

Să ne întoarcem acum la început. Cum te-ai gândit la acest proiect al Şcolii de vară „Gheorghe Crăciun” de la Ipoteşti? De ce „Gheorghe Crăciun”? Şi de ce Ipoteşti? Cred că Eminescu şi Gheorghe Crăciun reprezintă o „combinaţie” inedită, dar, tocmai de aceea, interesantă şi ofertantă.

E un proiect mai vechi, e ceva ce am simțit că ne-a lipsit nouă ca generație, dar noi ne-am „furat” informațiile din cărți, din discuții cu autori pe care îi prețuiam și pe care am avut norocul de a-i întâlni, și am scris și rescris și am încercat și ratat până am găsit și personalizat formulele cele mai eficiente. Am zis să ușurăm acest parcurs, pe cât posibil, pentru generația care vine după noi.

Gheorghe Crăciun a fost unul dintre cei mai străluciți teoreticieni români ai prozei, el însuși un stilist și un inovator al romanului, dar totodată a fost unul dintre oamenii care au contribuit la consolidarea Editurii Paralela 45 și unul dintre cei mai generoși scriitori optzeciști, recunoscut fiind pentru sprijinul și sfaturile pe care le-a acordat scriitorilor tineri. Prin urmare, părea absolut firesc ca această școală de vară să îi poarte numele. Iar Memorialul Ipotești este partenerul ideal deoarece are toate lucrurile de care avem nevoie, amfiteatru, săli de curs, soluții tehnice audio și video, locuri de cazare, bucătărie și sală de mese, plus încărcătura culturală și spațiul absolut mirific care îndeamnă la relaxare și meditație.

Ce aduce nou ca proiect această şcoală de vară de scriere creativă?

Știu că există multe cursuri de scriere creatoare disponibile pe piață, dar toate acelea sunt cu plată, ori scriitorii tineri de obicei nu prea au bani, așa că noi ne adresăm scriitorilor tineri și talentați care ar dori să urmeze astfel de cursuri, dar nu își permit întotdeauna. Le oferim transport, cazare, mâncare, cursuri și ateliere cu scriitori cunoscuți și chiar și divertisment cultural, totul în baza unui pariu pentru talentul lor literar. Sperăm mereu să folosească talantul ce li s-a dat.

Cum s-a făcut selecţia participanţilor?

Cel mai simplu cu putință. Candidații au trimis câte o proză scurtă la adresa scoaladevara@edituraparalela45.ro, textele au fost arhivate și, la finalul termenului de primire a textelor, au fost distribuite juraților, adică celor trei scriitori care au ținut atelierele. Fiecare dintre noi a notat fiecare proză cu o cifră de la 1 la 10. La final, toate prozele au avut trei note care s-au adunat și a rezultat un clasament. Primii 15 autori din acest clasament au devenit cursanții primei ediții.

Anul acesta am avut 48 de candidați și rezultatele au fost destul de strânse. Sper ca unii dintre cei care nu au prins primul 15 anul acesta să revină și să încerce și anul viitor.

Rezultatele acestei şcoli de scriere creativă se vor concretiza într-o antologie la Editura Paralela 45?

Da, va fi o antologie de proză scurtă la care vor participa cursanții primei ediții și profesorii lor, în total 18 texte de proză scurtă. O vom lansa la Gaudeamus 2019.

Spune-ne câte ceva şi despre cei trei „profesori” de scriere creativă invitaţi la prima ediţie – ei înşişi scriitori cunoscuţi, printre care te numeri şi tu.

Florin Iaru și Marian Ilea sunt nume care nu au nevoie de cine știe ce prezentare, sunt scriitori marcanți, cu volume care au făcut istorie, fiecare în felul său având deja parte chiar de o anumită mitologie culturală. Florin Iaru are în plus experiența cursurilor de scriere creatoare pe care le face/ține de mulți ani. Prin urmare, această postură este pentru el deja una naturală. De cealaltă parte, Marian Ilea are în spate o experiență de zeci de ani de jurnalism de teren, de reporter în căutare de personaje, de aceea l-am invitat să ne vorbească despre cum se descoperă un personaj. Cel de-al treilea sunt eu, am mai ținut astfel de cursuri de câteva ori, prin urmare, nu sunt un începător, dar nici foarte experimentat.

De la stânga la dreapta: Raul Popescu, Adina Diniţoiu şi Cosmin Perţa, la Şcoala de vară „Gheorghe Crăciun” de la Ipoteşti

 

Am observat că ai combinat, la cursul tău, teoria literară cu experienţa proprie de scriitor. Cum ţi-ai conceput cursul?

Da, cred că orice astfel de curs trebuie să aibă o parte teoretică și una practică. Partea teoretică este necesară pentru a clarifica anumite concepte, pentru a introduce noi orizonturi, pentru a deschide puțin felul în care vedem și înțelegem ficțiunea raportată la realitate. Sunt idei care îți modifică uneori radical percepția și pot să deblocheze anumite perspective inhibate asupra lumii înconjurătoare. Dacă lucrurile despre care le vorbesc cursanţilor le sunt cunoscute, le voi vorbi despre altceva până când găsesc ceva de care nu știau și poate să îi pasioneze. Pasiunea este esențială pentru un scriitor. Experiența proprie de scriitor intervine acolo unde îi învăț ceea ce eu am descoperit cu dificultate pe pielea mea, le dau adică soluțiile mele pentru anumite impasuri, dar soluțiile mele sunt personalizate, așa că îi încurajez mereu să își descopere propriile soluții. Iar atelierele sunt exerciții practice menite să rafineze stilul, să învețe să simplifice, să structureze, să aibă coerență etc. etc.

În ce măsură poţi învăţa să devii un bun prozator? Regulile sunt făcute pentru a fi respectate sau încălcate?

Nimeni și nimic nu te poate „învăța” să devii un bun prozator. Un bun prozator e mereu autodidact, trebuie să își descopere singur limitele, preferințele, maniera. Ceea ce pot face cursurile de tipul acesta este să îi ofere anumite scurtături, să îl învețe indirect ceea ce ar fi putut învăța direct mult mai anevoios, să îi ofere o paletă largă de idei din care să aleagă ceea ce i se pare trebuincios și ce i se potrivește, să îl trimită la teoreticieni și prozatori pe care nu îi citise încă, să îl învețe anumite exerciții de perfecționare a tehnicii de scris de care poate sau nu lua seamă etc. Atât, life hack-uri, dezbateri de idei nonconformiste și bibliografie, care pot fi nemaipomenit de utile pentru un prozator în formare, dar nu garantează succesul unuia.

Cum va fi cea de-a doua ediţie, te-ai gândit deja la acest lucru?

În mare vom păstra același format. Aceeași formă de selecție, același partener minunat, aceiași jurnaliști care ne-au însoțit pentru a documenta școala de vară și a „transmite” de acolo. Doar cursanții și doi dintre „profesori” vor fi alții. Și cateringul va fi altul. Și cățeii.

Interviu realizat de Adina Diniţoiu

 

Parteneriat media

Despre autor

Adina Dinițoiu

Adina Dinițoiu

Critic literar, jurnalist cultural și traducător din franceză, redactor la „Observator cultural”. Colaborează/a colaborat cu cronică literară la „Dilema veche”, „Dilemateca”, „România literară”, „Radio Romania Cultural”, „Bookaholic” etc. Este autoarea cărților „Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii în fața politicului și a morții”, Editura Tracus Arte, 2011, şi „Scriitori francezi la Bucureşti (interviuri)”, Editura Vremea, 2014. A tradus din franceză: „Opiul intelectualilor” de Raymond Aron (Editura Curtea Veche, 2007), „Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes” de Antoine Compagnon (Editura Art, 2008, în colaborare cu Irina Mavrodin), „Sentimentul de impostură” de Belinda Cannone (Editura Art, 2009), „Patul răvăşit” de Françoise Sagan (Editura Art, 2012), „Ţara aceasta care-ţi seamănă” de Tobie Nathan (Editura Ibu Publishing, 2016, în colaborare cu Jianca Ştefan), „Un anume domn Piekielny” de François-Henri Désérable (Humanitas Fiction, 2018). Textele sale pot fi găsite și pe blogul personal: http://adinadinitoiu.blogspot.ro

Scrie un comentariu