G.E.N.

G.E.N.

De cîțiva ani este din ce în ce mai folosit un termen care desemnează literatura science-fiction, fantasy, horror și mystery&thriller. Uneori li se alătură literatura de dragoste. Și pentru că, vorba poetului, toate astea trebuiau să poarte un singur nume, li s-a spus… ficțiune de gen.

Ediția din 2015 a Festivalului Teodorenii, care are loc la Iași, a anunțat și prima ediţie a Convenţiei Editorilor, Creatorilor şi Traducătorilor de Ficţiune de Gen.

Au urmat apoi alte evenimente care au pus laolaltă cărți, autori, editori, traducători cunoscuți cititorilor de F&SF și mystery&thriller: în 2016, cea de-a 6-a ediție a Final Frontier – Tîrgul de carte SF&Fantasy – și-a deschis porțile și pentru literatura polițistă, editurile Crime Scene Press și Tritonic participînd cu standuri de profil. În 2017, mai mulți autori și editori de SF&F și mystery&thriller au scris recenzii pe blogul BookReport, acoperind aceste genuri literare. Ca să nu mai vorbim despre autorii care trec destul de des granițele genurilor, scriind și publicînd texte și cărți în genurile pomenite. Și exemple ar fi Lucian-Dragoș Bogdan, Aurel Cărășel, Teodora Matei, Dan Rădoiu, Daniel Timariu, Dănuț Ungureanu.

La cum evoluează lucrurile, mă aștept ca, la un moment dat, să apară chiar o Asociație a Scriitorilor și Traducătorilor de Ficțiune de Gen, iar acea convenție despre care se vorbea în 2015 la Iași să devină un eveniment anual, cu premii, cu invitați, cu fani.

G.E.N. va fi rubrica în care vom vorbi despre noutăți editoriale, festivaluri, premii, în care vom prezenta cărți, interviuri cu autori români și străini, vom fi acolo unde se întîmplă lucrurile, iar dacă nu se va putea, vom aduce lucrurile la noi.

Vă dau întîlnire în paginile Literomaniei în fiecare vineri, să ne bucurăm de povești cu nave, roboți și planete, cu regi și vrăjitori, cu criminali și detectivi și să-i cunoștem mai bine pe făuritorii acestora. Gen.

 

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE 

Premiile Anului 2018 în Cultură la Brașov. Consorțiul Cultural Corona a organizat a cincea ediție a evenimentului „Premiile Anului în Cultură la Brașov”. Cele 12 categorii pentru care se acordă premiile sînt: Cartea anului, Expoziția anului, Spectacolul teatral al anului, Spectacolul de dans/performance al anului, Concertul anului, Festivalul anului, Proiectul cultural al anului, Proiectul literar al anului, Proiectul muzical al anului, Debut, Afișul cultural al anului, Organizația culturală a anului.

Pintre nominalizații din acest an au fost și Alexandru Lamba, nominalizat la categoria Cartea anului, pentru volumul „Singurătatea singularității” (Editura Herg Benet) și Flavius Ardelean, nominalizat la aceeași categorie pentru volumul „Bezna. Povestitorii din conacul lui von Veltheim” (Editura Polirom). O altă nominalizare a obținut-o Clubul Antares Brașov, la categoria Proiectul literar al anului, pentru organizarea Festivalului de Science-Fiction AntareSFest (ediția a doua a avut loc în perioada 5 -7 octombrie 2018).

 

 

Cartea de aur. Editura suedeză Forum, parte a grupului Bonnier, organizează în fiecare an, din 2015, o gală în care premiază autorii celor mai vîndute cărți (se iau în considerare primii doi ani de la apariție). Forum este o editură care scoate cam 60 de titluri pe an.

Și acum să vedem premiile din 2019, acordate în cadrul galei care a avut loc pe 23 ianuarie:

Cartea de diamant (pentru 300.000 de exemplare vîndute): Camilla Läckberg – „Häxan” („Vrăjitoarea”, Trei, 2018, traducere din limba suedeză de Ioana Ghișa)

Cartea de platină (pentru 200.000 de exemplare vîndute): Niklas Natt och Dag – „1793” („1793. În umbra morții”, Litera, 2018, traducere din limba engleză de Dana-Ligia Ilin)

Șase autori au fost distinși cu Cartea de aur (pentru 100.000 de exemplare vîndute), printre ei, cunoscuți publicului român fiind Mons Kallentoft, Anders de la Motte, Fredrik Backman.

O inițiativă asemănătoare, în România, este Gala Bestseller Tritonic, a cărei a treia ediție  va avea loc pe 2 martie.

VOCEA RĂSPÎNDACULUI NAȚIONALE

Știri din țară, din lume și de pe internet. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn. La ceas de taină.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici.

Sîmbătă, 2 martie, ora 11.11, la Librăria Eminescu, va avea loc Gala Bestseller Tritonic, în care editura își va premia autorii cu cele mai mari vînzări în 2018.

*

Cunoaștem deja datele evenimentelor SF&F din acest an:

Final Frontier, ediția a 8-a a Tîrgului de carte SF&F, București, 13-14 aprilie.

ROMCON, ediția a 40-a a Convenției Naționale de SF, Pitești, 10-12 mai. Avem deja și programul.

AntareSFest, ediția a 3-a, Brașov, 6-8 octombrie.

Să evidențiem și prima ediție a unui festival de literatură polițistă: Misterele Bucureștiului, 7-9 iunie.

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin Europa și prin lume, ce mai fac scriitorii.

Quais du polar, renumitul festival de literatură polițistă de la Lyon, va avea loc în perioada 29-31 martie.

Printre cei 137 de scriitori invitați se numără și trei români: George Arion, Lucian-Dragoș Bogdan, Bogdan Teodorescu. Plus trei editori: Alexandru Arion (Crime Scene Press), Bogdan Hrib (Tritonic), Magda Mărculescu (Trei).

Mulți scriitori invitați, celebri, nume imense în domeniul atît de prizat de public. Unii dintre acești autori au fost traduși și în românește: M.J. Arlidge, Michel Bussi, Michael Connelly, Niklas Natt och Dag, Leif Davidsen, Thomas Enger, Camilla Grebe, Jørn Lier Horst, Peter James, Ragnar Jónasson, Shari Lapena, Ian Manook, Val McDermid, Kristina Ohlsson, Arturo Perez-Reverte, Hjorth&Rosenfeldt, Yrsa Sigurdardóttir, Antti Tuomainen.

Printre scriitorii cunoscuți fanilor din toată lumea, dar încă nepublicați în România, sînt: Rachel Abbott, Anne Mette Hancock, Bernard Minier, Emelie Schepp, Lilja Sigurdardóttir, Jacky Schwartzmann, Gunnar Staelesen, Viveca Sten, Arni Thorarinsson, Olivier Truc.

 

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Și? Editurile ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

La noi, Litera ne prilejuiește întîlnirea cu un autor suedez: Stefan Ahnhem – „Victima fără chip” (traducere din limba engleză de Dana-Ligia Ilin)

Paladin începe o serie fantasy: Seth Dickinson – „Trădătoarea Baru Cormoran” (traducere din limba engleză de Loredana Frățilă-Cristescu)

Trei publică o nouă carte a norvegianului Jo Nesbø, prima din seria Olav Johansen: „Sînge pe zăpadă” (traducere din limba engleză de Bogdan Perdivară)

Tritonic lansează în cadrul Galei Bestseller Tritonic (2 martie, Librăria Eminescu, ora 11.11) două volume: „Editor de unul singur”, de Bogdan Hrib, și „3.6”, un volum care cuprinde povestiri scrise de Teodora Matei și Lucian-Dragoș Bogdan.

 

WEB SIDE STORY. Ce se mai vorbește pe net.

Jo Fletcher Books, imprimtul specializat în fantasy al editurii britanice Quercus, anunță cu mare mîndrie (și are și de ce) achiziționarea drepturilor pentru publicarea volumului „Highfire”, primul roman fantasy pentru adulți scris de Eoin Colfer, celebru autor de cărți pentru copii și adolescenți. Colfer este autorul seriei Artemis Fowl (apărută în românește la Editura Arthur, colecția Excalibur, 2017, traducere de Alex Moldovan si Marian Buruiana), vîndută în toată lumea în peste 20 de milioane de exemplare și tradusă în peste 40 de limbi. Ecranizarea volumului „Highfire”, în regia lui Keneth Branagh, cu Judy Dench în distribuție, va avea premiera în această vară.

Ce-ar mai fi de zis? Noul roman, în care este vorba despre un dragon din Louisiana, va apărea în ediție hardcover, în Marea Britanie, pe 9 ianuarie 2020. Drepturile pentru Canada și SUA au fost achiziționate de Harper Collins US, pentru Franța de Flammarion, iar pentru Germania de Heyne.

 

À LA CARTE. Meniu de cărți.

Zăpada ca zăpada, dar frigul…

Ragnar Jónasson – „Orb în zăpadă”

Crime Scene Press, 2018

Traducere din limba engleză de George Arion Jr.

Un tînăr absolvent al Academiei de Poliție își găsește un post în Siglufjördur, un orășel din nord, și părăsește Reykjavikul, unde locuia împreună cu iubita lui. Siglufjördur este unul dintre locurile acelea în care nu se întîmplă nimic, dar asta numai pînă în momentul în care se declanșează cavalcada de evenimente care transformă ceea ce putea fi un roman social într-un nordic noir ca din manuale. O posibilă crimă, apoi o crimă fără dubii îi aduc pe Ari Thór Arason, tînărul polițist, și pe Tómas, șeful secției de poliție, într-o relație clasică, clișeistică de-a dreptul: tînărul școlit, plin de avînt, dornic să dezlege mistere și acolo unde nu sînt și șeful conservator, localnic, care cunoaște pe toată lumea, care știe de ce sînt în stare – sau nu – cei pe care mai tînărul său coleg i-ar trece în capul listei suspecților.

Poveste e încurcată, apar multe cupluri asupra cărora care autorul insistă, mai apar și scheletele din dulap… Toate puse la grămadă, scoțînd parcă în evidență faptul că este un volum de debut. Și nu pot să nu mă gîndesc la Jo Nesbø și „Liliacul” său, tot un volum de debut, tot nordic, dar condus cu mînă sigură, scris cu o tușă personală pe care norvegianul o găsește de la prima carte.

Ce-i iese foarte bine lui Jónasson este frigul. Alți scriitori pun orașul sau comunitatea în centrul atenției, făcînd din acestea personaje. Islandezul Ragnar Jónasson îți bagă frigul în oase de la prima pagină și îl ține acolo pînă la sfîrșit.

Nu e cea mai bună carte nordică pe care am citit-o, dar sînt curios cum va fi cel de-al doilea volum al seriei lui Ragnar Jónasson, un scriitor tînăr, în plină afirmare, unul dintre fondatorii Festivalului Iceland Noir, considerat de mulți printre cele mai reușite festivaluri de literatură polițistă din lume.

N-am multe să-i reproșez traducerii, poate cîteva repetiții mult prea vizibile și acel „scena crimei” pentru care în România se folosește „locul faptei”. Iar traducerea după versiunea în limba engleză nu e o tragedie chiar atît de mare în acest caz, întrucît traducătorul englez al lui Jónasson este Quentin Bates, un un scriitor englez de cărți polițiste care a trăit peste 10 ani în Islanda. Măcar nu ni s-a oferit ce-a înțeles românul din ce-a înțeles englezul.

I-am dat 3 stele, încrezător totuși în cele cîteva sute de mii de exemplare vîndute de Jónasson.

 

 

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu