Flash fiction stories Traduceri

„Jocul de cărți” de Peter Bichsel

În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem proza scurtă (de tip flash fiction) „Jocul de cărți” de Peter Bichsel, proză apărută în antologia „America nu există (antologie de proză contemporană de expresie germană)”.

 

 

Jocul de cărți

 

Domnul Kurt nu zice nimic. El şade și priveşte jocul. Cei patru îşi pun cărțile pe masă, aşii şi regii, optarii şi decarii, roşu peste roşu şi negru peste negru.

Domnul Kurt lasă ca berea să se liniștească. Paharul său se află într-un recipient cromat cu apă fierbinte. Din când în când îl ridică atent lăsând să se scurgă stropii de apă. Deseori îl pune înapoi, fară a bea; pentru că el priveşte jocul.

Domnul Kurt are locul său, nimeni nu ştie de când şi de ce. Dar la ora cinci este aici, se aşază sus la masă, salută dacă este salutat, îşi comandă berea şi i se aduce la aceasta şi apă fierbinte. La ora cinci sunt şi ceilalţi aici, cei patru, şi pornesc jocul, nu întotdeauna aceiaşi patru, lunea îndeosebi mai tineri, marţi oameni de afaceri, vineri patru foşti colegi de şcoală, promoţia 1912, şi în celelalte zile ale săptămânii alţi oarecare patru. Sus la masă şade domnul Kurt. El bea o bere şi stă până la ora şapte. Dacă jocul e palpitant, rămâne încă un sfert de oră în plus, mai mult niciodată. În restaurant şed şi alţii, dar niciunul nu vine în fiecare zi. Chiar şi cârciumarul nu e aici în fiecare seară, iar chelneriţa are miercuri ziua ei liberă.

Domnul Kurt nu trezeşte nimănui curiozitatea. Cu toate acestea, de-a lungul anilor fu cunoscut. În agenda cârciumarului stă scris sub data de 14 iulie „domnul Kurt”. La acea dată e ziua lui de naştere. Domnui Kurt primeşte o bere pe gratis. Cârciumarul nu-şi poate aminti de unde ştie ziua de naştere a domnului Kurt.

Despre asta domnul Kurt nu este întrebat. După joc, cei patru aruncă toate cărţile pe masă, apucă o cretă şi socotesc împreună, cei care pierd plătesc consumaţia. Apoi încep să se contrazică în legătură cu regulile de joc şi tactică, îşi fac reciproc reproşuri şi socotesc ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi jucat regele mai târziu şi decarul mai repede. Domnul Kurt dă din cap ori și-l scutură. Nu zice nimic.

Dacă domnul Kurt ar cunoaşte regulile de joc, ar vedea întreaga lui viaţă doar cărţi roşii şi negre. Dar el cunoaşte cărțile şi cunoaşte jocul. Probabil le cunoaşte.

La înmormântarea domnului Kurt se va afla totul despre el, vârsta, locul de naştere, meseria, cauza morţii. Probabil vor fi surprinşi. Iar mai târziu, pentru că e inevitabil, un jucător va spune că-i simte lipsa domnului Kurt. Dar asta nu-i adevărat, jocul are cu totul alte reguli.

 

Despre autor

Radu Țuculescu

Radu Țuculescu

Radu Țuculescu (nascut la 1 ianuarie 1949, la Târgu Mureș, crescut la Reghin) este romancier, dramaturg, traducător din limba germană; absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – secția vioară. Dintre romanele sale amintim: „Ora păianjenului” (Albatros, 1984), „Degetele lui Marsias” (Dacia, 1985), „Umbra penei de gâscă” (Dacia, 1991), „Povestirile mameibătrâne” (Cartea Românească, 2006), „Stalin, cu sapa-nainte” (Cartea Românească, 2009), „Femeile insomniacului” (Cartea Românească, 2012), „Mierla neagră” (Ed. Cartea Românească, 2015), „Măcelăria Kennedy” (Cartea Românească, 2017), iar dintre volumele de teatru „Ce dracu’ se întâmplă cu trenul ăsta?” (Eikon, 2004) și „Bravul nostru Micsa!” (Eikon, 2010). A primit premii naționale și internaționale pentru proză, teatru, traduceri și filme de televiziune. A tradus volume de poezie și proză din literatura austriacă și din literatura elvețiană contemporană de expresie germană. Romanele sale au fost traduse în Franța, Austria, Italia (traducător Gabriela Lungu), Cehia, Ungaria și Serbia, Germania și Israel, iar teatrul său în Cehia, Ungaria, Italia, SUA (traducător Mihael Mudure), Franta și Israel (traducători Paul Farkas și Itzhaki Moshe). „Povestirile mameibătrîne“ (Cartea Românească, 2006) a apărut la Editura Tarandus Kiadó, în traducerea lui Szőcs Imrével. Este cea de-a patra traducere a romanului, după cea în limba franceză, la Gingko Editeur, traducător Dominique Ilea, în limba sârbă, Editura Sezam Book, în traducerea Mihaelei Lazarovici, şi în limba cehă, Editura Dauphin, în traducerea lui Ladislav Cetkovský. Romanul „Stalin, cu sapa-nainte” (Cartea Românească, 2009) a apărut la Mitteldeutscher Verlag, în traducerea lui Peter Groth, cu titlul „Stalin, mit dem Spaten voran!”. De asemenea, tot la Mitteldeutscher Verlag, în traducerea lui Peter Groth, a apărut și romanul „Măcelăria Kennedy” („ Metzgerei Kennedy”).

Scrie un comentariu