Plicul lui Pașadia

Loc pe retină

Copilăria-mi trece ca săgeata albastră.

Asta am simțit cînd am citit despre moartea lui Mihai Constantinescu. Credeam că e de-o vîrstă cu părinții mei, dar fusese de fapt membrul unei generații mai tinere, a generației de aur a anilor ’70 -’80, cu Margareta Pâslaru, Corina Chiriac, Angela Similea, Aurelian Andreescu, Cornel Constantiniu și alții.

El era cumva aparte. Cu vocea lui de tenor, cu părul lui lung, mult mai puțin viril decît Andreescu sau Constantiniu, făcea figură de periferic care a ajuns în centru – mai ales în acea Epocă de Aur, în care toți bărbații erau la fel. După 1989, mă uitam cu tristețe la emisiunile de maidan în care era invitat și în care îi plăcea să fie invitat. Oameni suntem, toți avem vanitățile noastre derizorii.

Și-acum a murit. Sincer vorbind, nu credeam că o să moară vreodată. Mă gîndeam că, așa cum Epoca de Aur o să fie mereu pe retina mea cu autobuzele gri, cu cozile interminabile, cu atmosfera ternă și apăsătoare, și ei, Marina Voica, Aura Urziceanu, Stela Enache și toți ceilalți vor fi acolo mereu.

Dar de fapt nu e nicio contradicție aici. Tot așa cum va fi acolo mereu și Karel Gott, starul comunismului ceh decedat și el anul acesta, așa va avea loc și Mihai Constantinescu, legenda copilăriei mele, membrul trioului de aur alcătuit de el împreună cu Olimpia Panciu și Marius Țeicu. Tot așa cum vor fi acolo „Pistruiatul” și „Toate pînzele sus”, broscuța și Piedone. Și totuși, totuși, este trist în lume.

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu