G.E.N.

Lolita și norvegienii din Timișoara

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

 

British Science Fiction Association a anunțat nomnalizările la premiile BSFA din acest an. La secțiunea ROMAN (se mai acordă premii pentru categoriile Proză scurtă, Non-fiction, Artă plastică), cele cinci nominalizări sînt:

„Europe at Dawn”, de Dave Hutchinson (Solaris)

„Revenant Gun”, de Yoon Ha Lee (Solaris)

„Before Mars”, de Emma Newman (Ace)

„Embers of War”, de Gareth L. Powell, (Titan)

„Rosewater”, de Tade Thompson (Orbit)

„În regulă, de-aici începem.” E din „Lolita” lui Nabokov citatul, dar se potrivește. De-aici, cu aceste cinci titluri, s-ar putea începe o colecție excelentă de SF. Una dintre cele mai faine liste de nominalizări din ultima vreme. Deși unele dintre ele fac parte din serii începute de ceva vreme, nici una nu a fost anunțată de vreo editură românească.

Premiile BSFA sînt votate de membrii asociației, așa cum e normal în cazul unei organizații profesioniste, iar cîștigătorii vor fi anunțați la cea de-a 70-a ediții a Eastercon (convenția britanică de SF), care va avea loc la Londra în perioada 19-22 aprilie.

 

VOCEA RĂSPÎNDACULUI NAȚIONALE

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo.

 

***Daniel Timariu lucrează la o antologie „Noir de Timișoara”, a treia dintr-o serie în care au mai apărut „Noir de București” (2017) și „GastroNoir” (2018), ambele realizate de Bogdan Hrib pentru Editura Tritonic. Mai multe amănunte în secțiunea LA CEAS DE TAINĂ, într-un scurt interviu cu Daniel Timariu.

29-31 martie. La Lyon va avea loc „Quais du polar”, cel mai important festival de literatură polițistă din Franța.

Printre cei 137 de scriitori invitați se numără și trei români: George Arion, Lucian-Dragoș Bogdan, Bogdan Teodorescu. Plus trei editori: Alexandru Arion (Crime Scene Press), Bogdan Hrib (Tritonic), Magda Mărculescu (Trei).

Mulți scriitori invitați, celebri, nume imense în domeniul atît de prizat de public. Unii dintre acești autori au fost traduși și în românește: M.J. Arlidge, Michel Bussi, Michael Connelly, Niklas Natt och Dag, Leif Davidsen, Thomas Enger, Camilla Grebe, Jørn Lier Horst, Peter James, Ragnar Jónasson, Shari Lapena, Ian Manook, Val McDermid, Kristina Ohlsson, Arturo Perez-Reverte, Hjorth&Rosenfeldt, Yrsa Sigurdardóttir, Antti Tuomainen.

Printre scriitorii cunoscuți fanilor din toată lumea, dar încă nepublicați în România, sînt: Rachel Abbott, Anne Mette Hancock, Bernard Minier, Emelie Schepp, Lilja Sigurdardóttir, Gunnar Staalesen, Viveca Sten, Arni Thorarinsson, Olivier Truc.

27-28 aprilie. La Mauves sur Loire, va avea loc un alt festival de literatură polițistă, „Mauves en Noir”, aflat la ediția a 18-a, la care țara invitată va fi România. Țara noastră va fi reprezentată de George Arion și Bogdan Teodorescu.

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii.

 

21 martie. A apărut în Marea Britanie ediția hardcover a romanului „After She’s Gone” de Camilla Grebe („Husdjuret”, 2017 – Premiul pentru cel mai bun roman polițist suedez și Premiul „Cheia de Sticlă” pentru cel mai bun roman polițist scandinav). Acțiunea se petrece la doi ani după întîmplările din „The Ice Beneath her”/ „Älskaren från huvudkontoret” („Gheața de sub picioarele ei”, Trei, 2018, traducere de Andrei Dosa).

Drepturile de publicare au fost vîndute în 18 țări, printre care și România (Editura Trei).

În 2018 Camilla Grebe a publicat cel de-al treilea roman pe cont propriu (după cele din seriile scrise împreună cu Åsa Träff și Paul Leander-Engström), „Dvalan”.

În România a mai fost publicat romanul „Ar fi putut fi paradisul” („Någon sorts frid”), din seria Siri Bergman, scrisă împreună cu sora ei, Åsa Träff – Editura Trei, 2012, traducere de Doru Mareș.

21-23 martie. Krimfestivalen, cel mai important festival norvegian de literatură polițistă. Invitat de onoare: Torkil Damhaug. Printre cei 65 de scriitori participanți au mai fost: Anders de la Motte, Anne Holt, Arne Dahl, Camilla Grebe, Camilla Läckberg, CJ Tudor, Jørn Lier Horst, Kjell Ola Dahl, Lisa Gardner, Stefan Ahnhem, Thomas Enger, Yrsa Sigurðardóttir (traduși în românește) și Anne Mette Hancock, Cara Hunter, Gard Sveen, Gunnar Staalesen, Joseph Knox, Martin Österdahl, Unni Lindell, Viveca Sten (autori încă necunoscuți publicului român).

În prima zi au fost anunțate cele cinci romane nominalizate la premiul Riverton, acordat anual pentru cel mai bun roman polițist norvegian. Cîștigătorul va fi anunțat pe 4 aprilie. Printre cîștigătorii de pînă acum se numără Jørn Lier Horst (2013, pentru „Jakthundene” – „Cîinii de vînătoare”, Trei, 2018, traducere de Ivona Berceanu), Kjell Ola Dahl (2001, „En liten gyllen ring”), Jo Nesbø (1998, „Flaggermusmannen” – „Liliacul”, Trei, 2018, traducere de Bogdan Perdivară), Anne Holt (1995, „Salige er de som tørster” – „Fericiți cei însetați”, Trei, 2013, traducere de Cristina Jinga).

WEB SIDE STORY. Ce se mai vorbește pe net.

 

***Charles Stross anunță că au fost achiziționate drepturile pentru un serial după seria lui „The Laundry Files”.

***„Marcella”, serialul creat de Hans Rosenfeldt, cu Anna Friel în rolul titular, pregătește al treilea sezon, ultimul.

22 august. Se cunosc titlul și coperta ultimului roman din trilogia pe care David Lagercrantz a adăugat-o seriei „Millennium” a lui Stieg Larsson. Volumul, cu titlul „Hon som måste dö” (titlul ediției în limba engleză și, probabil, al multor alte ediții, va fi „The Girl Who Lived Twice”), va apărea la 22 august.

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

 

19 martie. Genevieve Cogman – „Biblioteca invizibilă” (Nemira, colecția Armada, traducere de Iulia Dromereschi), prima carte – din cinci apărute pînă acum – din seria „Biblioteca invizibilă”.

Descrierea editurii: Irene este un agent special al Bibliotecii, organizația secretă care strînge cele mai importante cărți din toate universurile paralele. Alături de Kai, enigmaticul ei ucenic, este trimisă într-o Londră infestată de haos, unde legile naturale sînt modificate de supranatural și magie. Misiunea lor? Să recupereze o variantă unică a poveștilor fraților Grimm.

Ajunși acolo, Irene și Kai sînt prinși într-un labirint de pericole, indicii contradictorii, societăți secrete, dragoni, vampiri, reptile din metal și roboti controlați prin magie. Nu doar viețile lor și reputația Bibliotecii sînt în pericol, ci realitatea însăși.

***Un nou volum de George Cornilă apare la Editura Crux: „Expurgo”. Volumul este în precomandă pe site-ul editurii și va fi lansat la Tîrgul de carte SF „Final Frontier”, pe 13 aprilie.

Din descrierea editurii: „Expurgo” este o flawed utopia cu frînturi de distopie, cyberpunk, biopunk și satiră, parțial documentar, parțial live action, explorînd implicațiile sociale, politice și economice ale noii Lumi Luminate, însă mai presus de toate, este o carte-manifest care trasează coordonatele unui univers reconstruit în jurul ideii de cultură. Într-un fel, un „Fahrenheit 451” răsturnat, cu influențe de Orwell, Huxley și Philip K. Dick.

***Frances Hardinge – „Umbrele de sub piele” (Polirom Junior, traducere de Irina Iacob).

Descrierea editurii: Cîteodată, cînd cineva moare, spiritul nu dispare, ci îşi caută un loc unde să se ascundă. În unii dintre noi, aceia înzestraţi cu un dar special, există un asemenea loc tainic. La 12 ani, Makepeace trebuie să se apere de spiritele care încearcă să se adăpostească înlăuntrul ei, numai că, într-o clipă de uitare, e luată pe nepregătite şi un spirit sălbatic, nestăpînit, puternic i se cuibăreşte în minte. Dar Urs – căci aşa îi spune fetiţa acestui spirit – se va dovedi singurul sprijin în lupta cu fantomele viclene şi străvechi ale familiei tatălui ei dispărut. Şi, ca şi cum toate astea nu ar fi fost de ajuns, ţara e în plin război, împărţită între Rege şi Parlament, iar Makepeace este nevoită să aleagă pentru a supravieţui.

***Edgar Allan Poe – „Pisica neagră și alte povestiri de groază” (Polirom Junior, cu ilustrații de Radu Răileanu. Traducere de Liviu Cotrău).

Descrierea editurii: Patru povestiri stranii și tulburătoare ne aduc mai aproape universul fantastic al lui Edgar Allan Poe. O pisică neagră cu un singur ochi și un semn straniu pe gît își bîntuie stăpînul, un bărbat ajunge într‑un ospiciu unde nebunii se dau drept medici, o femeie se întoarce din lumea de dincolo pentru a‑i tulbura pe cei vii, moartea ia forma unei siluete cu mască, se desprinde dintr‑o tapiserie și‑i înspăimîntă pe cei ce se credeau la adăpost de ea. Cititorii vor regăsi în volum celebrele „Pisica neagră”, „Sistemul doctorului Gudron și al profesorului Pană”, „Morella”, „Masca Morții Roșii”.

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

 

Seria „Jackelian”, de Stephen Hunt, apărută la Harper Voyager, în format paperback. Păcat că doar primele trei volume din cele șapte ale seriei au apărut cu acest design al copertei: „The Court of the Air” (2007), „The Kingdom Beyond the Waves” (2008) și „The Rise of the Iron Moon” (2009).

 

LA CEAS DE TAINĂ

Interviuri, declarații, declamații, șoapte, convorbiri.

 

„Marea mea dorință este să public un roman science-fiction”

(de vorbă cu Daniel Timariu)

MICHAEL HAULICĂ: Am aflat că pregătești o antologie „Noir de Timișoara”. Va fi a treia antologie NOIR de la Tritonic, după „Noir de București” (2017) și „GastroNoir” (2018), ambele realizate de Bogdan Hrib. De ce crezi că a fost ales tocmai Timișoara pentru ieșirea din București?

DANIEL TIMARIU: Acum trei ani, cînd editorul Bogdan Hrib a lansat ideea unui „Noir de București”, eu pregăteam un volum de povestiri SF & Fantasy și nu aveam nici un cunoscut care să scrie povestiri polițiste; eram înconjurat de sefiști. În cei doi ani, cît a durat conceperea volumului, gusturile s-au mai schimbat, în sensul în care a crescut interesul cititorilor pentru scriitorii români și, în particular, a crescut apetența pentru povestirile mystery & thriller. Cu toate astea cred că nici unul dintre autorii lui „Noir de București” nu a anticipat succesul seriei. Am fost alături de Bogdan la multe tîrguri de carte unde cititorii au fost plăcut surprinși de volum, de idee și, cred eu, de faptul că există atîția scriitori români contemporani de literatură polițistă. Asta ne-a dat curaj să mergem mai departe, mai ales editorului, și astfel să ne provoace pentru un nou volum: „GastroNoir”.

Dacă în „Noir de București” povestirile erau centrate pe un oraș, pe cartierele lui, pe problemele specifice unei metropole, în al doilea volum personajul principal, ca să spun așa, s-a mutat spre bucătărie. Imboldul editorului a venit sub forma unei provocări: o povestire polițistă cu o rețetă pe care, ulterior, cititorii să o regăsească în volum. Pe mine ideea m-a fascinat imediat! Bucătăria, cu toate acele ustensile ascuțite, locuri fierbiți, apă clocotită și borcane misterioase pline cu substanțe ce par desprinse din laboratorul de chimie, nu-mi e străină. Îmi place să fac mîncare, să gătesc – și nu doar grătare! Iar, dintre toate, gulașul, tocănița cum ar fi, este pentru mine regina unei mese de om așezat și îndrăzneț, totodată. „GastroNoir” – nimic mai mult decît un meniu cu rețete ucigător de bune.

Așa am ajuns la „Noir de Timișoara”. Pe ocolite, trecînd musai prin cele două volume care au deschis apetitul multor autori de alte genuri spre literatura polițistă. Ideea nu știu cui a aparținut, probabil lui Bogdan Hrib, sau poate mie, cu adevărat important a fost momentul în care m-am aruncat să mă ocup de strîngerea prozelor, o sarcină ce-mi părea simplă înainte și care-mi pare acum mai grea decît probabil că este. Dar i-am avut în permanență aproape pe Lucian-Vasile Szabo, Lucian-Dragoș Bogdan și Teodora Matei, colegi de editură și de volume.

Încă ceva: seria nu se termină cu acest Noir, ea va continua în toamnă cu „BalkaNoir”, un volum de proză polițistă scris de autori din Balcani; proiect inițiat de o editură grecească și în care regăsim trei autori români: Lucia Verona, Bogdan Hrib și Lucian-Dragoș Bogdan.

MH: Care sînt autorii aleși de tine pentru „Noir de Timișoara”? Și cum i-ai ales? I-ai invitat nominal, ai dat sfoară-n țară și ai așteptat să vezi cine e harnic și scrie…

DT: Fiind un debutant în realizarea unei antologii, am început cu stîngul, adică am întrebat pe toată lumea din Timișoara dacă ar fi interesată de un astfel de volum. Să scrie, să citească, ce mai conta, eram entuziast și optimist. Cu adevărat îngrijorător a fost cînd mi-am dat seama că verba volant, scripta manent și că era musai să fiu ceva mai organizat, altfel încrederea acordată va fi retrasă cît ai clipi. Așa că am conceput un e-mail și l-am trimis multor autori, respectiv Lucian-Vasile Szabo a vorbit și el cu o seamă de autori timișoreni. Dacă ar fi să o iau de la capăt, aș proceda altfel, poate cu un anunț public, poate cu o listă mai lungă de invitați, însă – trebuie să-ți spun – aveam un număr limitat de pagini, a trebuit să mă încadrez în spațiu-timp.

Prozele din volum sînt semnate de: Teodora Matei, Cătălina Fometici, Anamaria Ionescu, Eugenia Crainic, Lucian-Vasile Szabo, Bogdan Hrib, Lucian-Dragoș Bogdan, Ciprian-Ionuț Baciu și Cristian Vicol.

MH: Cu o excepție (Eugenia Crainic) toți sînt autori care au publicat cărți la Tritonic. E o întîmplare sau ai intenționat să fie o antologie de grup, „de editură”?

DT: Așa s-a nimerit, eu îmi doream cît mai mulți autori timișoreni sau bănățeni, indiferent dacă erau sau nu publicați de Editura Tritonic și, teoretic, aveam de unde, dar, practic, foarte puțini au ridicat mănușa provocării. Foarte probabil lista mea a fost scurtă, iar cuvintele de invitare nepotrivite. Chiar și așa, povestirile au ieșit foarte bine, autorii surprinzînd atmosfera locală, vorba și obiceiurile.

MH: Cînd va fi lansată antologia?

DT: „Noir de Timișoara” va fi lansată la Salonul de Carte Bookfest, ediția Timișoara 2019, vineri, 5 aprilie. Autorii locali vor fi prezenți pe toată durata evenimentului spre a oferi autografe.

MH: Am auzit că voi, timișorenii de la Tritonic, pregătiți ceva special pentru BOOKFEST Timișoara. Vor mai fi și alte noutăți la tîrg în afară de antologia despre care am vorbit?

DT: În fapt, timișorenii de la Clubul Helion pregătesc ceva, în parteneriat cu Editura Tritonic. Adică un stand propriu la care vor fi prezenți autori Tritonic și nu numai. Printre noi se vor afla Daniela Faur, cu seria ei fantasy de la Editura Pavcon, Ioan Mîțiu, cu volumul „De cine atîrnă Pămîntul”, de la Editura Eagle, Darius Hupov, Laura Ceica, Adrian Chifu, cu volume de la Eurostampa, Eugenia Crainic cu romanul polițist „Studenta criminală”. De asemenea, se vor găsi primul număr al revistei „CSF” și cel mai nou număr al revistei „Helion”.

Pe lîngă lansarea antologiei „Noir de Timișoara”, vor mai fi lansate volumele „Imperiul de sîrmă”, de Lucian-Vasile Szabo, un volum de povestiri science-fiction, și „Cartea haosului II: Criptele timpului”, de Lucian-Dragoș Bogdan, roman fantasy, young-adult.

MH: Și acum o întrebare pentru scriitorul Daniel Timariu. Ce mai faci, ce mai scrii, ce cărți pregătești pentru 2019, la ce evenimente vei participa?

DT: Am să-ți fac o mărturisire. Marea mea dorință este să public un roman science-fiction. Pentru asta am început să scriu, pentru asta îmi consum timpul ca secretar de redacție al revistei „Helion” și, mai nou, ca redactor al revistei „CSF”. Dar, pînă atunci, am de gînd ca la Final Frontier 2019 să public volumul trei din seria urban-fantasy „Tenebre”. Volumul se va chema „Miercuri” și, atît spun, toată acțiunea se va petrece pe perioada unei lungi zile de miercuri. Alex, detectivul celor două lumi, alături de cîinele și prietenul său Qiqirn, vor trece la mustață de o moarte glorioasă. Pentru că, așa e în fantasy, din subteranele Timișoarei renaște o forță mai presus de orice înțelegere umană.

Pe lîngă acest volum așteptat, pregătesc un prim roman polițist. Povestea se va contura în jurul inspectorului principal Ovidiu Danelescu, un alter ego al meu. Dacă romanul va avea măcar succesul seriei „Tenebre”, îl voi continua în anii următori. Între timp, voi lucra la romanul SF și la un volum de povestiri mainstream.

În 2019 evenimentele s-au grupat, parcă mai mult ca oricînd, în primăvară: Bookfest, Final Frontier, Romcon, East European Comic Con și Sesiunea Helion. Apoi vor urma evenimentele de toamnă: AntareSFest și Gaudeamus. Voi participa și la alte manifestări și tîrguri cu mare plăcere.

 

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu