Plicul lui Pașadia

Plaiul supraceresc

Are și moartea preferații ei. Sau mai corect ar fi să spun: nemurirea. Despre mulți mari actori trecuți în neființă aud mereu, și pe bună dreptate: cine ar putea concepe o istorie a teatrului și a filmului românesc fără Leopoldina Bălănuță, Gheorghe Dinică, Amza Pellea? Dar ca peste tot, și aici sînt mari uitați, defavorizații soartei. Acum mă gîndesc în primul rînd la Petre Gheorghiu.

Și mă gîndesc nu pentru că l-aș iubi mai mult decît pe Rodica Tapalagă sau pe Octavian Cotescu. Îl iubesc pentru el însuși, nu în comparație cu alții. Îmi place cum intră, decepționat nevoie mare, în rolul lui Trahanache din legendara „O scrisoare pierdută” a lui Ciulei, sau în Bibicul din „De ce bat clopotele, Mitică?”. Sau cum își nenorocește fiica și viața în „Ion” – bineînțeles, spun asta nu ca laudă pentru personajul pe care îl joacă, ci pentru jocul lui formidabil. Îmi place că e proteic, că are mai multe fețe și le poate arăta ca un actor veritabil. Și nu înțeleg cum viața sau moartea sau mass-media aleg pe cine să amintească încontinuu și pe cine nu.

Sigur că, dintr-un anumit punct de vedere, este totuna. Valoric vorbind, Petre Gheorghiu nu e cu nimic mai prejos decît cei pe care i-am enumerat. Undeva, pe un plai supraceresc, el stă oricum alături de ei. Și asta e tot ce contează de fapt.

În foto: Petre Gheorghiu în rolul lui Trahanache („O scrisoare pierdută”, regia: Liviu Ciulei)

 

Parteneriat media

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu