G.E.N.

Premii, noutăți, recomandări

 

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

 

Premiile Nebula 2019. Pe 20 februarie au fost anunțate nominalizările la premiile Nebula, oferite de SFWA (Asociația Scriitorilor de Science-Fiction și Fantasy din America). La categoria roman au fost nominalizate:

„The Calculating Stars”, de Mary Robinette Kowal (Tor)

„The Poppy War”, de R.F. Kuang (Harper Voyager US; Harper Voyager UK)

„Blackfish City”, de Sam J. Miller (Ecco; Orbit UK)

„Spinning Silver”, de Naomi Novik (Del Rey; Macmillan)

„Witchmark”, de C.L. Polk (Tor.com Publishing)

„Trail of Lightning”, de Rebecca Roanhorse (Saga) – va apărea în acest an, în românește, la Armada (Nemira).

 

Gala Bestseller Tritonic. Cea de-a 3-a ediție a galei premiilor pentru cele mai vîndute cărți ale anului a avut loc pe 2 martie, la Librăria Eminescu, în prezența unui public pentru care sala de lansări a librăriei a fost neîncăpătoare. Iată cîștigătorii pe categorii/colecții care au implicat ficțiunea de gen:

Fantasy: „Imperiul de sticlă”, roman de Cătălina Fometici (data apriției: martie 2018).

SF: „Un străin în Regatul Assert”, roman de Teodora Matei și Lucian-Dragoș Bogdan (aprilie 2018).

Mystery & thriller: „NOIR de București”, o antologie de Bogdan Hrib (2017).

Cașmir: „Schițe de iubire”, o antologie de povestiri romance, de Teodora Matei și Lucian-Dragoș Bogdan (aprilie 2018).

Alte două categorii au revenit unor autori cunoscuți prin cărțile lor SF&fantasy:

LIT: „Amor fără alcool”, povestiri de Ciprian-Ionuț Baciu (2018).

Comunicare Media: „Cartea interviurilor SF”, de Lucian-Vasile Szabo (2018).

VOCEA RĂSPÎNDACULUI NAȚIONALE

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici.

Marian Coman se pregătește de apariția unui nou volum: „Omulețul din perete și alte povestiri fantastice”. Cartea va apărea la sfîrșitul lunii martie, la Editura Nemira, în colecția n’autor, coordonată de Eli Bădică.

Teodora Matei a fost invitata Clubului Antares din Brașov, la ședința care a avut loc luni, 5 martie.

Daniel Timariu scrie de zor la volumul al treilea din seria urban-fantasy „Tenebre”. Volumul va apărea cu titlul „Tenebre. Miercuri” și va fi lansat la Tîrgul de carte SF Final Frontier (București, 13-14 aprilie).

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii.

 

În perioada 12 – 14 martie va avea loc Tîrgul de carte de la Londra. În urmă cu 2-3 ani, standurile României la cîteva tîrguri internaționale de carte au avut un catalog cu autori de science-fiction&fantasy și mystery&thriller. Noi, că sîntem mai mulți, tot așteptăm de ceva vreme să se treacă la nivelul următor, adică un raft pe care să scrie SCIENCE FICTION&FANTASY și un altul pe care să scrie MYSTERY&THRILLER. Ca să le vadă toți cei care trec pe lîngă standul României. Adică aceia care asigură tirajele de sute de mii sau milioane ale literaturii de gen.

Printre autorii invitați în cadrul programului „Autorul zilei” se numără și scriitoarea germană de romane polițiste Simone Buchholz. Născută în 1972, cu studii de filosofie și literatură, fostă jurnalistă, trăiește la Hamburg împreună cu soțul și fiul. Între 2003 și 2018 a publicat 12 cărți, pentru care a primit de două ori Premiul pentru cel mai bun roman polițist german: în 2017 pentru „Blaue Nacht” și în 2019 pentru „Mexikoring”, ambele publicate în limba engleză la Orenda Books, în 2017 și 2018. Simone Buchholz încă nu este publicată în limba română.

 

Ann Leckie revine pe piață, la 26 februarie, cu o ediție hardcover a noului său roman „The Raven Tower”. Este vorba despre un roman fantasy și se spune că pe cît de inventivă a fost în seria SF care a consacrat-o, pe atît de inovatoare este și în genul fantasy. Ann Leckie este cunoscută publicului român prin romanul „Răzbunare ancilară” (Paladin, 2017, traducere de Petru Iamandi), care i-a adus autoarei, în 2014, premiile Hugo, Nebula, Locus, British SF Association, Arthur C. Clarke.

Pe 5 februarie a apărut romanul „Black Leopard, Red Wolf”, de Marlon James, care face saltul de la crime la fantasy cu prima carte din trilogia „The Dark Star”. Marlon James este cunoscut publicului din România datorită romanului „Scurtă istorie a șapte crime” (Litera, 2016), pentru care a primit Man Booker Prize în 2015.

Săptămîna asta – pe 6 martie – a apărut în Franța, la Harper Collins, un nou roman al scriitoarei suedeze Emelie Schepp. „D’une mort lente” este al treilea roman din seria care o are ca protagonistă pe Jana Berzelius, serie tradusă în peste 30 de țări și vîndută în peste 1.500.000 de exemplare. Schepp, care este una dintre noile regine ale noirului suedez, alături de Sofie Sarenbrant și Jenny Rogneby, a cîștigat Premiul Specsavers, votat de cititori, pentru cel mai bun autor al anului la ultimele trei ediții: 2016, 2017 and 2018. Nu este tradusă în limba română.

WEB SIDE STORY. Ce se mai vorbește pe net.

 

6 martie. Fără îndoială că știrea zilei de 6 martie a fost anunțul companiei Netflix că a achiziționat drepturile de ecranizare ale romanului „Un veac de singurătate”, de Gabriel García Márquez (1927 – 2014). Încercări de ecranizare au mai fost și în timpul vieții lui Márquez, dar acesta n-a consimțit niciodată, nefiind convins că istoria familiei Buendía ar încăpea într-un singur film și nedorind ca filmul să fie jucat în altă limbă decît spaniola. Se pare că succesul din ultima vreme al unor seriale ca Narcos și al unor filme ca Roma, recentul cîștigător al Oscarului pentru cel mai bun film străin, i-a convins pe fiii laureatului Premiului Nobel din 1982, Rodrigo și Gonzalo García, să semneze contractul pentru o mini-serie sau un serial vorbit în spaniolă, în care vor juca cei mai buni actori latino-americani. Cei doi vor fi producători executivi.

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

 

La Editura Trei a apărut „Hipotermie”, de Arnaldur Indridasson, o nouă carte din seria „Detectivul Erlendur” (traducere din limba engleză de Monica Vlad).

Descrierea editurii: Întreaga carieră, detectivul Erlendur s-a străduit să scape de fantomele trecutului său. Dar acum, ele îl vizitează din nou — mai întîi, la o ședință de spiritism unde își face apariția sufletul unei femei care aparent s-ar fi sinucis, iar apoi, sub forma cazului nerezolvat a doi tineri dispăruți cu 30 de ani în urmă. La toate acestea se adaugă fantoma mariajului său dezastruos și cea a fratelui dispărut în copilărie.

Erlendur înțelege că fuga lui de trecut nu poate dura la nesfîrșit, că trebuie să se oprească și să privească adevărul în față.

Un adevăr sfîșietor.

Alte romane ale autorului islandez apărute la Editura Trei: „Orașul borcanelor” (2010), „Liniștea mormântului” (2011), „Vocile” (2011) și „Uitare” (2017).

11 martie. Va apărea în românește un nou roman de Kim Stanley Robinson: „Aurora”.

Descrierea editurii: De 159 de ani, 2000 de suflete călătoresc prin spațiu. Nava lor cu două roți imense care se învîrt pentru a genera gravitație adăpostește 12 ecosisteme, de la tundră la tropical, fiecare cu flora, fauna și populația lui. Destinația este Tau Ceti, un sistem solar cu mai multe planete și, speră echipajul, o lună cu apă și oxigen perfectă pentru a pune bazele unei colonii. 159 de ani este o durată neglijabilă la scara evoluției umane, dar deloc neglijabilă pentru membrii echipajului. Sistemele de operare cedează, fiecare generație are scoruri tot mai mici la testele de inteligență, iar bacteriile și virusurile evoluează mai rapid decît oamenii. Ce le mai rezervă lungul drum și, mai ales, ce îi așteaptă la destinație?

Volumul va apărea la Armada, imprintul editurii Nemira pentru SF&F&H și mystery&thriller, în traducerea lui Gabriel Stoian.

12 martie. Editura Litera va publica în colecția BuzzBooks primul roman de Sarah Pinborough tradus în limba română: „Prin ochii ei” (traducere de Adriana Bădescu), o carte vîndută în peste 20 de țări.

Descrierea editurii: Louise este o mamă singură, secretară, prinsă în rutina de zi cu zi. Într-una din rarele ei seri în oraș, întîlnește un bărbat într-un bar și imediat ies scîntei. Deși pleacă după ce se sărută, e încîntată că în cele din urmă a creat o legătură cu cineva.

Cînd ajunge la serviciu luni, Louise îl întîlnește pe noul ei șef, David. Bărbatul de la bar. Bărbatul căsătorit de la bar… care îi spune că sărutul a fost o greșeală teribilă, dar care încă nu-și poate lua ochii de la Louise.

Apoi Louise se ciocnește de Adele, care este nouă în oraș și are nevoie de o prietenă. Dar se întîmplă ca tocmai ea să fie căsătorită cu David. Iar dacă vă închipuiți că știți cum se va sfîrși această poveste, mai gîndiți-vă, pentru că „Prin ochii ei” nu seamănă cu nici o altă carte pe care ați citit-o pînă acum.

David și Adele par să formeze cuplul perfect. Și atunci de ce este David atît de obsedat de control? Și de ce este Adele atît de speriată?

Pe măsură ce Louise este atrasă în relația cu David și Adele, ea ajunge să-și pună tot mai multe întrebări și să găsească tot mai puține răspunsuri. Singurul lucru clar e faptul că ceva în acest mariaj este complet în neregulă. Dar Louise nu poate ghici amploarea problemei – și cît de departe poate merge cineva ca să-și protejeze secretele căsniciei.

„Prin ochii ei” este un roman în care Sarah Pinborough reinventează clasicul triunghi amoros, luîndu-i complet prin surprindere pe cititori.

În următoarea perioadă Litera va mai publica volume mystery&thriller scrise de Alex Michaelides, Sarah Vaughan, Agatha Christie, Stefan Ahnhem (al doilea volum din seria Fabian Risk), Adrian McKinty și alții.

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

 

Este vorba despre cărțile din seria „Mary Jekyll”, de Theodora Goss: „The Strange Case of the Alchemist’s Daughter” (2017 – Premiul Locus și nominalizări la Nebula și World Fantasy în 2018), „European Travel for the Monstrous Gentlewoman” (2018) și „The Sinister Mystery of the Mesmerizing Girl” (2019).

À LA CARTE. Meniu de cărți. Am citit pentru dumneavoastră. Dacă doriți să revedeți. Viața-i scurtă, ochiul mic.

AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ. De bine, de mai puțin bine, de citit.

 

De la  roman social la thriller internațional

Adrian Onciu – „Cu mîinile legate”

Editura Trei, 2019

Televiziune. Presă lifestyle. Petreceri cu milionari și politicieni corupți. Discuții despre sistemul de învățămînt. Facebook. Fashion. Jurnaliști, deontologie. Soți, soții, amante și amanți. Copii. Prieteni. Politică. Poliție. Spitale. Cabinete medicale. Atacuri. Sînge. Bani. Cam despre asta e vorba în cel mai nou roman al lui Adrian Onciu, „Cu mîinile legate”  (Editura Trei, 2019).

Urmînd-o pe Mihaela Apetrei („Cină cu ficat și inimă”, 2018) editura care ne-a obișnuit cu tot ce e mai nou și mai bun în literatura mystery&thriller europeană (și nu numai) arată că îi este la fel de aproape și literatura română de gen și se alătură celor două edituri care merg umăr la umăr cu promovarea unei literaturi polițiste autohtone: Crime Scene Press și Tritonic. Astfel, Apetrei și Onciu se alătură lui George Arion, Caius Dobrescu, VT Morogan, Oana Stoica-Mujea, Stelian Țurlea (Crime Scene Press) și Petru Berteanu, Lucian-Dragoș Bogdan, Aurel Cărășel, Bogdan Hrib, Anamaria Ionescu, Teodora Matei, Monica Ramirez, Daniel Timariu (Tritonic). Dacă tot am dat-o pe liste, să menționez și independenții Eugen Ovidiu Chirovici, Silvia Buzori, Iulian Sîrbu, Andra Pavel, Dan Rădoiu, Tony Mott, Bogdan Teodorescu și cu siguranță mai sînt. Am vrut să spun cu asta că literatura polițistă din România se află într-un punct fast al existenței ei și, cum ziceam și la lansarea volumului lui Adrian Onciu, cred că în următorii 5 ani vom ieși masiv pe piața europeană de carte cu romane polițiste și thrillere.

Revenind la cartea lui Adrian Onciu: Dragoș Zaharia, actor care și-a construit o carieră în televiziune din prezentarea unei emisiuni de succes, își pierde slujba în urma unei altercații cu producătorul. La capătul unui lanț al slăbiciunilor este angajat la o revistă, apoi este atacat, iar o persoană este dată dispărută, presupusă a fi moartă, ucisă chiar de el. Poliția îl anchetează pe el, să-i dovedească vinovăția, el, ajutat de fratele său, întreprinde o anchetă pe cont propriu, ca să-și dovedească nevinovăția. Cine află primul adevărul? Și care este acest adevăr?

Povestea demarează lent, apoi prinde viteză și, dintr-un roman social se transformă în thriller, ba chiar într-un thriller internațional, foarte cinematografic – și nu m-ar mira dacă, mai devreme sau mai tîrziu, cineva o să ecranizeze romanul, poate cînd cinematografia românească își va dori și producții care să aducă lumea în sălile de cinematograf, nu numai care să ia premii la festivalurile de film.

Aș mai menționa știința cu care autorul introduce în intrigă noile personaje, cum leagă poveștile lor de ale personajelor deja existente, cum îi ies portretele din doar cîteva tușe – de pildă cei doi polițiști, care ar merita să se scrie mai mult despre ei, poate chiar să fie făcuți eroii unei serii, că tot se poartă seriile, iar „Cu mîinile curate” chiar se pretează la cel puțin o continuare.

 

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu