G.E.N.

Secretul coliviei din Pitești

S-ar zice că după Tîrgul de carte SF „Final Frontier” toată lumea se odihnește. Poate așa se explică și lipsa noutăților din lumea literară „de gen” de la noi, singura veste care a reținut atenția fiind renunțarea la Pitești ca oraș organizator al ROMCON (Convenția Națională de SF), noutate despre care am stat de vorbă cu Liviu Surugiu, membru în comitetul de organizare (a se vedea secțiunea LA CEAS DE TAINĂ). Mai multe vești vom avea în perioada următoare, cînd sefiștii vor avea ROMCON, iar autorii de polițiste vor participa la festivaluri în Franța, în Anglia, ba chiar și la București, unde va avea loc, la începutul lui iunie, prima ediție a Festivalului „Misterele Bucureștiului”. Să mai spun că în următoarele două luni vom avea la București cîțiva scriitori celebri de romane polițiste? Iată că spun. Nu numai noi mergem în lume, vine și lumea la noi. Detalii în aparițiile viitoare ale Literomaniei.

În rest, scriitorii lumii își văd de ale lor, adică scriu, publică, sînt traduși, iau premii, fac turnee, participă la festivaluri și tîrguri de carte, își văd cărțile ecranizate. Care sănătate le-o doresc și alor noștri.

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

15 aprilie. Baltimore Science Fiction Society a anunțat cîștigătorul din acest an al Premiului Compton Crook/Stephen Tall: R.F. Kuang, pentru romanul „The Poppy War”. Ceilalți nominalizați au fost: S.A. Chakraborty („The City of Brass”), Rebecca Roanhorse („Trail of Lightning”), Rena Rossner („Sisters of the Winter Wood”), Lauren C. Teffeau („Implanted”), Nick Clark Windo („The Feed”).

15 aprilie. S-au anunțat premiile Kitchies pentru lucrări apărute în 2018.

Premiu pentru cel mai bun roman: „Circe”, de Madeline Miller. Au mai fost nominalizate: „Record of a Spaceborn Few”, de Becky Chambers, „The Smoke”, de Simon Ings, „Rosewater”, de Tade Thompson, „Unholy Land”, de Lavie Tidhar.

Pemiul pentru debut: „Frankenstein in Baghdad”, de Ahmed Saadawi („Frankenstein în Bagdad, Editura Paralela 45, 2018, colecția Ficțiune fără frontiere, traducere de Cătălina Stanislav). Au mai fost nominalizate: „Children of Blood and Bone”, de Tomi Adeyemi, „Semiosis”, de Sue Burke, „The Poppy War”, de R.F. Kuang, „Sweet Fruit, Sour Land”, de Rebecca Ley.

Premiul pentru cea mai bună copertă: Haruki Murakami – Killing Commendatore, design de Suzanne Dean. Au mai fost nominalizate: Anonymous – „Slender Man”, design de Mike Topping, Simon Ings – The Smoke, design de James Nunn, Anna Mill & Luke Jones – „Square Eyes”, design de Anna Mill & Luke Jones, Lidia Yuknavitch – „The Book of Joan”, design de Rafaela Romaya.

***Nominalizările la Premiul Iocan pentru proză: „Cele mai tîmpite momente”, de Mircea Daneliuc (Polirom), „Cine locuieşte la subsol”, de Diana Geacăr (Paralela 45), „Zeppelinul piticului”, de Marian Ilea (Paralela 45), „Anotimpuri care nu se repetă”, de Ion Pleşa (Nemira) şi „Guadalajara” de Iulian Popa (Humanitas). De menționat că Iulian Popa a debutat cu o povestire polițistă SF în revista „Argos” nr.12/2015.

Juriul care va stabili cîștigătorul premiului este format în acest an din Florin Iaru, Cristian Teodorescu, Dan Pleşa, Marius Chivu şi regizoarea de teatru Gianina Cărbunariu.

La prima ediție a premiilor, anul trecut, cîștigătorul a fost Răzvan Petrescu, pentru volumul „Mandarina” (Curtea Veche, 2017).

VOCEA RĂSPÎNDACULUI NAȚIONALE.

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo.

***„Cartea secretelor” („Mémoire brisée”) de E.O. Chirovici face parte din prima selecție pentru Grand Prix des Lecteurs 2019. Premiul este decernat de France Loisirs/Club d’Actualité Literaire, cel mai puternic club de lectură din Franța. În România cartea a apărut în 2018, la RAO.

16 aprilie. Clubul Antares din Brașov anunță că primește texte pentru antologia Antaresfest 2019. Detalii pe site.

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii.

4 aprilie. A apărut volumul de nuvele și povestiri „Intrigo”, de Håkan Nesser (ediție în limba engleză). În cuprins se află și trei texte care au stat la baza unei serii de filme: „Dear Agnes”, „Death of an Author” și „Samaria”, regizate de Daniel Alfredson, cu Ben Kingsley și Gemma Chan în rolurile principale.

15 aprilie. Jason Sizemore, editorul revistei „Apex”, anunță că, după apariția numărului 120, revista își încetează activitatea pe termen nedeterminat. În cele 119 numere de pînă acum am avut bucuria să întîlnim și un scriitor român, este vorba despre Marian Coman, care a publicat în nr. 116 (ianuarie 2019) povestirea „Albilița” („Small White”), povestire care se regăsește și în cuprinsul proaspătului volum „Omulețul din perete și alte povestiri fantastice” (Nemira, 2019, colecția n’autor).

15 aprilie. Ne-a părăsit Gene Wolfe (1931-2019), unul dintre cei mai importanți scriitori ai ultimului secol. În limba română i-au apărut mai multe cărți: din seria „Cartea Soarelui Nou”: 1-„Umbra torționarului” (2007), 2-„Gheara Conciliatorului” (2009), 3-„Spada lictorului” (2010), 4-„Citadela autocratului” (2011) toate la Editura Leda, traducere de Irina Horea; din seria „Cartea Soarelui Lung”: 1-„Cartea Soarelui Lung” (2008), 2-„De partea întunecată a Soarelui Lung” (2008), ambele la Editura Alexandria, traducere de Antuza Genescu; „Cavalerul” (Paladin, 2018, traducere de Dan Doboș), urmînd să apară, poate chiar în acest an, și al doilea volum, „Vrăjitorul”.

SFWA (Asociația Scriitorilor de Science-fiction și Fantasy din America), care i-a acordat în 2013 Premiul SFWA Grand Master, a publicat pe site-ul ei un articol In memoriam.

16 aprilie. Stefan Ahnhem termină primul draft al celui de-al 5-lea roman din seria „Fabian Risk”. În România a apărut în ianuarie primul volum al seriei, „Victimă fără chip” (Litera, 2019, colecția BuzzBooks, traducere de Dana-Ligia Ilin).

18 aprilie. A ieșit pe piață ediția croată a celui mai nou roman semnat de Camilla Läckberg: „Zlatni kavez” (în original „En bur av guld”/ în limba engleză „The Golden Cage”). Cartea se bucură de succes în toată lumea, apărînd deja ediții în mai multe limbi, dar are mare succes și pe piața suedeză, ocupînd pe 18 aprilie primele trei locuri în topul de vînzări – literatură suedeză de ficțiune – al librăriei on-line Bokus.com (în ordine: edițiile hardcover, e-book, audio-book).

***„Block 46”, romanul Johanei Gustawsson, are și o ediție spaniolă, apărută la Navona Editorial. Scriitoarea franceză se pregătește pentru a participa la festivalul Valencia Negra, 16-17 mai, unde își va lansa cartea.

WEB SIDE STORY. Cine. Ce. Unde. Cînd. De ce.

6 aprilie. Casa de producție Lionsgate („Orange is the New Black” și „Mad Men”) și-a asigurat drepturile de ecranizare a romanelor scriitorului britanic Will Dean, a căror acțiune are loc în zona rurală a Suediei. Din seria Tuva Moodyson au apărut pînă acum două romane: „Dark Pines” (2017) și „Red Snow” (2019), fiind anunțat și al treilea, „Snake River” (2020). Will Dean, care a devenit de curînd și cetățean suedez, este încă necunoscut publicului român.

9 aprilie. În „Le Parisien” apare un articol în care Sandrine Bajos și Pauline Conradson propun cititorilor cinci romane scandinave neapărat de citit în această perioadă: Søren Sveistrup – „Octobre” („Kastanjemanden”, 2018),  Antti Tuomainen – „Derniers mètres jusqu’au cimetière” („Mies joka kuoli”, 2016), Niklas Natt och Dag – „1793” (2018, în românește: „1793. În umbra morții”, Litera, 2018, colecția BuzzBooks, traducere de Dana-Ligia Ilin), Ragnar Jónasson – „La Dame de Reykjavik” („Dimma”, 2015, primul volum din seria Hulda Hermannsdottir) și Camilla Grebe – „L’ombre de baleine” („Dvalan”, 2018, a treia carte dintr-o serie al cărei prim volum a fost tradus și la noi: „Gheața de sub picioarele ei”, Trei, 2017, traducere de Andrei Dosa). O carte deja apărută – Natt och Dag, alți trei autori publicați la noi – Tuomainen, Jónasson și Grebe, iar despre al cincilea – Sveistrup, vom mai vorbi. Iată o listă de autori recomandabilă și cititorului român.

11 aprilie. În țările nordice a avut loc premiera serialului „Visting”, realizat după romanele lui Jørn Lier Horst care îl au ca protagonist pe William Visting. Din distribuție fac parte Sven Nordin (în rolul titular) și Carrie-Anne Moss. Seria William Visting a scriitorului norvegian cuprinde patru cărți, dintre care două au apărut și în limba română, la Editura Trei: „Casa de vacanță” (2017) și „Cîinii de vînătoare” (2018), ambele traduse de Ivona Berceanu.

Pentru romanele lui din această serie Jørn Lier Horst a fost premiat în Norvegia, Suedia, Polonia. În 2014 „Cîinii de vînătoare” i-a adus Premiul Cheia de Sticlă, acordat pentru cel mai bun roman polițist apărut în țările nordice.

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

18 aprilie. A apărut „Cine se teme de moarte”, de Nnedi Okorafor (Polirom, traducere de Ona Frantz). Volumul a cîștigat Premiul World Fantasy în 2011 și a fost nominalizat la premiile Nebula, Locus și James Tiptree Jr. Memorial și este în curs de ecranizare.

Descrierea editurii: Într-un Sudan al viitorului, împletind tehnologia cu vrăjitoria pe un fundal al confruntărilor multiple între etnii, între sexe, între opresori de tot felul, cei oprimați sînt tot mai puțin conștienți de statutul de victimă. Niciodată Africa, în toată stranietatea ei magică și violentă, nu a fost mai fascinantă decît în povestea acestei adolescente cu părul și pielea de culoarea nisipului, pe nume Onyesonwu (Cine-se-teme-de-moarte). „Cine se teme de moarte” este romanul unui copil al deșertului, al brutalității, al vrăjitoriei, povestea celei în stare să rescrie în Marea Carte destinul a două popoare. Și poate destinele viitorilor cititori ai acestei mari cărți.

22 aprilie. „Ceva în apă”, de Catherine Steadman (Armada, traducere de Gabriel Pavel).

Descrierea editurii: Dacă ar trebui să iei o singură decizie care să-ți schimbe viața, ai face-o?

Erin este o realizatoare de filme documentare pe cale să dea lovitura. Mark este un investitor bancar arătos, cu planuri mari. Cei doi pleacă în luna de miere pe insula tropicală Bora Bora, unde se bucură de soare, de plajă și unul de celălalt. Dar cînd fac scuba diving în marea cristalină, găsesc ceva în apă…

Pot visele să devină coșmaruri?

Deodată, cuplul are de luat o hotărîre periculoasă: să spună adevărul sau să păstreze secretul. Pana la urmă, doar ei știu, deci ce rău ar face? Decizia lor declanșează însă evenimente devastatoare.

Te-ai întrebat vreodată cît îți ia să sapi un mormînt?

22 aprilie. „Corabia magiei” (Armada, traducere de Ana-veronica Mircea) – prima carte din seria „Corăbiile însuflețite”.

Descrierea editurii: O fermecătoare aventură cu pirați, magie și corăbii vii.

Lemnul-vrăjitor. Un lemn conștient. Cel mai prețios lucru din lume. Ca multe alte bunuri neprețuite din această lume, se găsește numai pe Tărîmul Ploilor Sălbatice.

Bingtown este un tîrg în care se aduc mărfuri exotice, dar și casa unei bresle de negustori faimoși pentru corăbiile lor vii – nave foarte rare, făcute din lemn-vrăjitor, ce se desăvîrșesc atunci cînd se trezesc la viață și devin conștiente. Corăbiile vii sînt atît de scumpe, încît prețul lor poate fi plătit numai pe parcursul mai multor generații.

Pentru Althea Vestrit, corabia Vivacia este moștenirea ei de drept. Pentru nepotul ei mai tînăr, retras de la studiile religioase pentru a lucra pe corabie, Vivacia este o condamnare pe viață.

Dar soarta navei și a familiei Vestrit ar putea ajunge în mîinile unui necunoscut: nemilosul căpitan Kennit, care vrea să preia puterea asupra Insulelor Piraților capturînd o corabie vie și făcînd-o să-l asculte.

23 aprilie. La Paladin va apărea „Inginerii lumii inelare”, de Larry Niven (traducere de Mihai Bădescu), a doua carte din seria „Lumea inelară”.

Din descrierea editurii: Au trecut douăzeci de ani de cînd Louis Wu și echipajul lui pestriț au revenit de pe Lumea Inelară, fără să găsească răspunsul la întrebările care aveau să-i bîntuie neîncetat de atunci: Cine a construit această megastructură și, mai ales, de ce? Poate că noua călătorie pe care se văd nevoiți să o întreprindă spre inelul îndepărtat va dezlega misterul, dar înainte să descopere cine sînt creatorii acestei lumi colosale și care e țelul ei, Louis se vede confruntat cu o realitate înspăimîntătoare: Lumea Inelară riscă să se prăbușească în propriul ei soare.

6 mai. „Macbeth”, de Jo Nesbø (traducere și note de Ivona Berceanu).

Descrierea editurii: În orașul lui Macbeth, soarele nu strălucește aproape niciodată și oamenii zîmbesc prea rar. În mandatul coruptului Kenneth, străzile au devenit tot mai nesigure. Dar acum Duncan, noul șef al poliției, încearcă să reinstituie domnia legii, iar maleficul Hecate, stăpînul invizibil al orașului, trebuie să se protejeze nu doar de concurenții de pe piața drogurilor, ci și de agenții de la Narcotice. Va paria pe Macbeth, un tînăr polițist integru și aparent invulnerabil, care nu se așteaptă ca trecutul să-l ajungă din urmă.

„Macbeth este un thriller despre lupta pentru putere, care se desfășoară în egală măsură într-un decor sumbru de roman noir și în tenebrele unei minți paranoice.“ (Jo Nesbø)

***Pentru Bookfest Humanitas Fiction pregătește proza postumă a lui Franz Kafka, în traducerea lui Mircea Ivănescu. Titlul volumului: „Vizuina”.

CU NASUL PRIN REVISTE. Reviste, fanzine, bloguri, ce-o mai fi.

15 aprilie. A apărut Gazeta SF, numărul 92 (aprilie 2019). Articole despre cărți și filme, un interviu cu Gheorghe Tănase, membru al Clubului Antares din Brașov, proză de Ioan-Angelo Mîțiu, Radu Filip, Robert Gion, Teklesz Botond, Rodica Bretin, Marius Bucur, editorial semnat de redactorul-șef Alexandru Lamba.

15 aprilie. Liviu Szoke scrie pe blogul FanSF despre „Iulie însîngerat”, de Joe R. Lansdale (Paladin, colecția Crime masters, traducere de Radu Mihai Haulică).

18 aprilie. Liviu Szoke scrie pe blogul FanSF despre „Copii în derivă I: Orice inimă e o poartă”, de Seanan McGuire (Corint, colecția Leda Edge, traducere de Carmen Ion).

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

Orbit publică trei volume ale seriei „Paradox”, scrise de o tînără scriitoare, Rachel Bach: Fortune’Pawn (2013), Honor’s Knight (2014), Heaven’s Queen (2014). Sînt singurele volume semnate Rachel Bach care au apărut, pentru restul cărților – YA, urban fantasy – autoarea folosindu-și numele real, Rachel Aaron.

LA CEAS DE TAINĂ. Interviuri, declarații, declamații, șoapte, convorbiri.

„Data viitoare nu mai pierdem timpul prin primării”

(de vorbă cu Liviu Surugiu)

Michael Haulică: Liviu Surugiu, faci parte din comitetul de organizare a Convenției Naționale de SF (ROMCON) și un dialog despre apropiatul eveniment cred că se impune. Se vorbește că ediția din acest an a nu va mai avea loc la Pitești, în perioada 10-12 mai, cum știam. Ce s-a întîmplat?

Liviu Surugiu: Pe scurt, că pe lung n-aș termina nici pînă mîine, Primăria de acolo n-a vrut să meargă mai departe cu noi, așa cum se promisese la început. În decembrie am avut o vorbă, în ianuarie alta, în februarie din nou prima vorbă, în martie alta… Bine că s-a terminat, cel puțin. Sînt dezamăgit. Sincer, dacă nu eram de față, puteam crede că dl. Cornel Secu, președintele comitetului de organizare, are vreo vină (chiar aș fi preferat să aibă, cel puțin se descărca, impulsiv cum îl știm – și mă descărcam și eu), dar nu, nu are. Dimpotrivă, a fost neașteptat de calm, echilibrat. A negociat pînă în ultima clipă. Mai mult m-am consumat eu. Eu și motorina mea, prin gropile de pe A1. Altceva nu zic, nu-mi place politica.

M.H.: Și? S-a stabilit alt oraș, altă perioadă? S-au făcut modificări în lista invitaților speciali?

L.S.: Timișoara, după ce, din pricina Piteștiului, am pierdut oportunitatea de a semna un protocol foarte avantajos cu Sighișoara (Primăria de acolo ne oferise bani, o sumă importantă, dar am zis că distanța etc). Am mai avut o tentativă pentru București, n-a mers, am renunțat repede, deja orele erau înaintate, nu mai puteam să ne jucăm. Și da, s-au făcut modificări pe lista invitaților speciali, fiindcă Timișoara le pare multora la capătul lumii, așa că vreo doi nu mai vin. Dar nici o problemă, în afară de cei care vin, mai aducem pe cineva din afara țării. Vom comunica peste cîteva zile. Vreau să mai precizez doar că dl. Secu a pronunțat cu greu Timișoara, pînă în ultima clipă a vrut altceva, dar asta e, data viitoare nu mai pierdem timpul prin primării fără un protocol semnat după prima ședință.

M.H.: Cînd se vor anunța nominalizările la premii?

L.S.: Excepție locația, totul rămîne conform programului. Juriul – din care, de asemenea, fac parte – a cam terminat lectura, sîntem pe final, am vorbit și cu ceilalți membri, dar nu am discutat despre autori sau titluri, nu vrem să ne influențăm unul pe celălalt. Așa că nominalizările se vor anunța pe 20 aprilie, conform programului, adică sîmbătă. Cine știe, poate să se amîne pînă luni dimineață, din pricina weekendului, cel mult.

Pot spune doar că am găsit lucrări frumoase și nu-mi pare rău c-am făcut parte din acest juriu.

M.H.: În încheiere: crezi că se poate face ceva cu site-ul, să fie adus la zi cu informațiile? Mai e o lună pînă la eveniment și nu se știe nimic despre cazare, masă… Nu se știu categoriile premiilor…

L.S.: Cred că pe 20 se vor anunța, simultan, toate aceste lucruri. Prea multe nu știu nici eu despre cazare, dar o să-mi caut zilele astea un hotel, e mai sigur, plus că, la 50 de ani nu prea mai poți să te odihnești ca-n tinerețe prin cămine studențești. Categoriile premiilor vor fi aceleași ca anul trecut. A, important, Romcon Timișoara 2019 nu va mai dura trei zile, ci doar două, sîmbătă și duminică, pe 11-12 mai. Dar eu mă duc de vineri, are loc o sesiune Helion chiar atunci și, oricum, n-aș vrea să șofez cîte 8 ore două zile la rînd.

Mulțumesc pentru interviu, Mike, faci o treabă minunată și voi promova la Radio Guerrilla rubrica ta!

M.H.: Mulțumesc și eu, ce să mai zic, voi reveni după ce veți anunța nominalizările la premii, după ce site-ul va fi de folos celor care vor să se informeze…

 

Parteneriat media

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu