Plicul lui Pașadia

Un spectacol de (ne)pătruns

Multiculturalitatea înseamnă că, la o serbare școlară, copiii maghiari spun poezii în românește, iar copiii români spun poezii în românește.” Spectacolul Letei Popescu de la Teatrul Maghiar de Stat de la Cluj, „(In)vizibil”, a avut momentele sale. Făcut dintr-un colaj din versurile unor poeți români și maghiari contemporani, de la Vasile Leac la Stelian Müller, și de la Elena Vlădăreanu la Benji Horváth, cu ajutorul asistentului de dramaturgie Andrei Dósa, piesa este alcătuită din cîteva calupuri: „Planeta”, „România”, „Clujul”, „Familia”, „Perechea”, „Individul”. Citatul de sus apare în scena cu titlul „Familia”, în care copiii învață o poezie de Elena Farago. Dar și episodul în care unul dintre protagoniști deschide un dulăpior și buteliile din plastic se revarsă pe scenă este memorabil. Sau cînd „individul” András Buzási ne vorbește dintr-un fel de cameră sau sicriu cu oglinzi.

Altminteri, cu toată calitatea incontestabilă a versurilor, piesa mi s-a părut cam de-a valma. Idei aruncate una peste alta, versuri excelente, dar care nu alcătuiesc un spectacol, actori foarte buni, care nu își găsesc rostul. La un moment dat, vedem paradisul, apare și o capră neagră. Înțeleg simbolurile, și cu toate astea, nu înțeleg nimic. Nu credeam că un spectacol care ține o oră poate fi plictisitor, și uite că s-a întîmplat.

Poate că greșesc, desigur – nu sînt eu vreun mag al teatrului. Dar asta a fost senzația mea: invizibilul a fost și de neînțeles.

 

Recomandare Literomania

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu