Bărbatul s-a tot foit prin curte. Era un om ca la cincizeci de ani, poate un pic mai tînăr. Privea scările (erau vreo șase), se uita la garaje, parcă nu-i plăceau. Șeful de scară din scara II a blocului G nu mai putea. Îl irita necunoscutul. S-a îndepărtat de geam, și-a luat papucii și a coborît în curte.
– Bună ziua! Pe cine căutați?
– Bună ziua! Pe nimeni.
– …
– Am venit să-mi împrospătez amintirile.
– Care amintiri?
– Am copilărit aici. Nu sunteți cumva Sorin Mănescu?
– Cînd?
– Prin anii ’70. Ați avut un frate care s-a ciocnit cu mașina de un tramvai. Radu îl chema. Sau greșesc?
Îi plăcea de Radu, deși odată i-a luat mingea și a tras în ea de a zburat pe garaje. Era cu vreo cinci-șase ani mai mare decît el, juca baschet. Un băiat înalt, frumos. N-avea douăzeci și cinci de ani cînd a murit.
– Dar pe cine căutați?
– Pe nimeni, v-am mai spus. Am copilărit aici, am jucat fotbal cu Doru, Ghiță, Călin, Lajcsi, Norbi… Cred că erați deja însurat. V-ați mutat înapoi?
– Nu înțeleg ce doriți.
– Știți cum e… Omul îmbătrînește, i se face dor de lucrurile petrecute cu mult timp în urmă. Și dumneavoastră v-ați mutat înapoi. Poate și eu…
– A, căutați apartament!
– Nu, nu. Abia acum mi-a venit ideea. Stau la Tîrgu Mureș, deci ar fi mai greu. Am venit numai să mă uit. (Pauză) Pe-atunci nu erau atîtea garaje. Îmi amintesc de Albu cum își freca Renault-ul în fiecare zi numai să nu putem juca fotbal. (Pauză) Poate fac cîteva fotografii.
– E vreo problemă?
– Nu, nici o problemă.
– Dacă nu vreți nimic, ce căutați aici?
– Știți cum e, caut copilăria.
Ei, copilăria. Cel mai în vîrstă a făcut un gest nervos.
– Vă mai amintiți de Roxi, de Ramona, de Carmen, de Ani? Nu se poate să nu vă amintiți de ele.
– Domnul meu, eu nu vă cunosc. O să mă duc acasă. Vă sfătuiesc să faceți la fel.
– Domnul Țîrțan mai trăiește? Mare gospodar a fost. Îmi amintesc cum s-a luptat cu un șobolan. Cu mătura, ca un mușchetar veritabil!
– Nu vă spun la revedere. Sper să nu faceți prea multe fotografii.
Bărbatul mai tînăr a rămas în curte. Nu a înțeles conversația asta. De ce a fost atît de ostil omul ăsta? Oricum, el trebuie să facă fotografiile alea. Măcar atîta să rămînă. Și-a ridicat telefonul și a încercat să găsească un unghi cît mai potrivit.
