Atelier Nr. 150

Apocalipsa (proze scurte)

 Casa Poporului

Girafa se supără foarte tare, ieșind val-vârtej din WC. Se răsti la directorul circului din Adamville care tocmai se pregătea să susțină o mare reprezentație circăroasă la Casa Poporului. Hipopotamul se supără și el foarte tare ieșind dintr-unul dintre WC-urile luxoase de la Casa Poporului. Porcul spinos, care avea un număr cu haltere, răcni și el la directorul circului, care tocmai căsca ochii pe Linkedin, să găsească el ceva, un mare secret.

– Era un porc liliachiu în WC! Când ai angajat tu un alt porc la circ, musiu?! Nu-ți mai sunt pe plac, zi drept, fii bărbat! Pasele mele magnetice sunt răsuflate? Pe bune?!

Pe Linkedin erau o mulțime care căutau angajatori buni la suflet, salarii grase, muncă puțină, chestii din astea omenești. Erau anunțuri postate de cyborgi, de androizi și de roboți din ultima generație. Erau și femei frumoase din Thailanda, și vrăjitoare din Arkansas, și tupeiști din Berlin, chitariști, ofițeri, bucătari și dirijori, pe alese.

Chiar și Gore de la Sculerie s-a angajat așa la Casa Poporului, neștiind că, într-o bună zi, o să dea nas în nas cu o girafă cât toate zilele, când tocmai se pregătea să schimbe niște conducte la WC-urile de la etajul unu. Conductele se tot crăpau, scoțând aburi ciudați, liliachii.

Compania transnațională Conductibus SA din Ontario avea un chef nebun să se facă de râs pe mapamond, așa că celebrul ei CEO, Warminken, declara de fiecare dată că materialele pe care le folosește compania sunt aduse de pe Marte și că au proprietăți speciale, de vreme ce particulele primare nu aveau materialitate, ca să zicem așa.

– Și ăștia cu circul, ce loooseri… își spuse Gore de la Sculerie cu un soi de năduf, la ce le trebuia să aducă atâtea animale din Zanzibar când avem aici, la noi, o sumedenie de porci?!

 

Apocalipsa

Navigatori de-ai noştri ne-au transmis semnale disperate. Au slobozit o tristă notă de jazz dintr-un trombon de sticlă. Nu găseau Africa. Zăreau doar sclipirea Mediteranei revărsându-se tumultuoasă în Oceanul Atlantic. Doar atât. Din când în când, dintre valuri, ieşea câte o pompadură argintie care cânta cântecele porcoase şi care tot chite să se drăgălească pe seară cu vreun matroz ca să pună la cale o nouă specie de fiinţe fabuloase. Vrăjitoarea Esmeralda, proaspăt întoarsă de la Congresul Mondial al Magicienilor, ne-a strîns într-o seară ca să ne desluşească ce şi cum în această cumplită chestiune. Au venit la întâlnire mai mulţi deputaţi şi senatori, gunoierii din nord, femeile despletite din clanul Gomero, fizicienii reformaţi din Huko, sticlarii hrăpăreţi din Fasinmo şi circarii din Gastrea. Toate fiinţele astea fabuloase se dădeau în vânt după poveştile vrăjitoarei deşi, potrivit unor surse care doresc să-şi păstreze anonimatul, mulţi n-o credeau pe Esmeralda. Aglaia Protopopescu plîngea în hohote după Europa şi America. Eu am vrut s-o consolez în fel şi chip, dar ea m-a făcut cu ou şi cu oţet şi mi-a spus, aşa, de la obraz, că-s nesimţit. Vrăjitoarea Esmeralda a adus cu ea un glob de cristal, ca să ne citească în el trecutul, prezentul şi viitorul. Ea a fost de părere că noi, cei din arhipelagul Adamville, vom rămâne singuri pe Pământ şi că vom da naştere unei rase superioare. Ne-a transmis chiar şi mesajul papei Urban, care, de când dispăruse Europa, zbura peste ape într-o fortăreaţă de cristal.

Acum e momentul să tăiem din nou pensiile, zise Băse către Boc.

 

Dezvoltare personală

Chiar vrei să mă faci să cred că eşti uşor de trântit în genunchi? Tu eşti o valoare! Nu poţi să fii prostit de un moşulică ce se dezbumbează la tembelizor cu curviştina lui pe post de madona! Tu nu poţi fi prostit de un măscărici naţional care-şi bate joc de Dumnezeu, câtă rătăcire! Dumnezeu îi va pierde pe toţi clovnii săi, căci pentru a se amuza şi a ne arăta calea către adevăr îi construieşte. Tu eşti un om adevărat. Fie că eşti blogger, fie că eşti digital sadea, gamer, marketer, relaţionist, student, actor, scriitor din new generation! Voi nu puteţi să fiţi trântiţi în genunchi! Nu puteţi să urmaţi aceste modele ridicole cu care burduşesc televizoarele! Voi trebuie să fiţi reali! voi trebuie să fiţi valoroşi! Voi trebuie să fiţi curajoşi, foarte! Voi nu sunteţi vite! Voi sunteţi nişte oameni adevăraţi! Tu eşti om de acţiune. Tu dai o mână de ajutor celui aflat la greu. Tu eşti cel care produce valoare. Tu eşti cel care nu se lasă trântit în genunchi. Tu eşti cel care nu este fraier. Tu pui umărul. Tu nu înjuri ca un birjar valoarea altora. Tu preţuieşti valoarea altora. Tu vei duce mesajul mai departe, tu eşti omul de acţiune, tu eşti imaginea adevărată, tu eşti omul viu!

– Nu e rău, dar e prea lung pentru un slogan electoral! Sună bine, dar e prea lung.

– O să-l citească toată lumea, sunt convins de asta, am făcut măsurători.

– Adică tu ești mai tare decât firma de sondare publică a lui Brazovsky? O să pierdem.

– Câștigăm toate voturile!

– Pompadurovici și Costinescu sunt specialiști, nu-i bate nimeni la chestia asta cu numărătoarea voturilor. O să ne gândim la altceva. Hai, nu te bosumfla.

– Numai așa veți lua din nou puterea, Tovarășe Secretar General!

 

Susține Literomania

Despre autor

Ovidiu Bufnilă

Ovidiu Bufnilă

Ovidiu Bufnilă (n. 15 august 1957) este un eseist și prozator român de science-fiction. A absolvit Facultatea de Mecanică din Galați. Publică eseuri despre imagine și ficțiune în reviste și publicații din România și străinătate. Volume: „Jazzonia” (roman, ed. Plumb, 1992), „Moartea purpurie”, (povestiri, ed. Brâncuși, Colecția Science Fiction nr. 10, 1995), „Cruciada lui Moreaugarin” (roman, ed. Pygmalion, 2001), „Cadavre de lux, roman” (fundația Noesis, www.noesis.ro), „Inelul magic” (povestiri, ed. Liternet, 2002, www.liternet.ro), „Câmpuri magnetice” (roman, ed. Liternet, 2002, www.liternet.ro), „Meduza” (roman, Proscris, 2003), „Norii” (ed. Liternet, 2005, www.liternet.ro), „Ușa care se deschide” (2018, Editura Berg, București). Povestiri: „Penelopa” (1985, publicată în colecția de povestiri „O planetă numită anticipație”, Editura Junimea), „Trei pisici albe pe acoperiș” (1985, publicată în colecția de povestiri „Avertisment pentru liniștea planetei”, Editura Albatros, Fantastic Club), „Un aspect fundamental al opțiunii” (1985, publicată în colecția de povestiri „Nici un zeu în cosmos: culegere de texte de anticipație pe teme ateiste”, Editura Politică), „Mânie și prejudecată” (1986, publicată în colecția de povestiri „Povestiri despre invențiile mileniului III”, Editura Științifică și Enciclopedică), „Povestind, cel care doarme” (1986, publicată în colecția de povestiri „Povestiri ciberrobotice”, Editura Științifică și Enciclopedică), „Răscoala” (1987, publicată în colecția de povestiri „Cosmos XXI: întâmplări dintr-un univers al păcii”, Editura Politică), „Șapte oameni cu joben” (1990, publicată în colecția de povestiri „La orizont, această constelație...”, Editura Albatros, Fantastic Club), „Australia, a Story” (în engleză, 2018, publicată în „AntipodeanSF”, nr. 236, martie 2018, ed. Ion Newcombe), „Cruciada lui Moreaugarin” (1994, publicată în colecția de povestiri „Antologia Science-Fiction Nemira '94”, Editura Nemira, Colecția Nautilus, nr. 50), „Legiunea Diavolului” (1995, publicată în colecția de povestiri „Antologia Science-Fiction Nemira '95”, Editura Nemira, Colecția Nautilus, nr. 81-82).

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: