Avanpremieră Nr. 190

„Cum să gândești ca un împărat roman” de Donald Robertson (fragment)

Reach content for Gioogle search „Donald Robertson”

La Editura Seneca a apărut recent volumul Cum să gândești ca un împărat roman de Donald Robertson (traducere din limba engleză de Cristina Voinea). Donald Robertson este cunoscut ca psihoterapeut specializat în stoicism și Terapie Cognitiv-Comportamentală.

În Cum să gândești ca un împărat roman, Donald Robertson se adresează nu numai psihologilor și psihoterapeuților, ci și publicului larg, oferindu-i sfaturi practice și tehnici – inspirate de filosofia stoică antică – de a face față situațiilor de criză. Pornind de la biografia împăratului roman Marcus Aurelius, Donald Robertson ne oferă, în capitolele cărții sale, câteva răspunsuri la întrebările: „Cum să vorbești înțelept”, „Cum să-ți urmezi valorile”, „Cum să cucerești dorința”, „Cum să tolerezi durerea”, „Cum să scapi de frică”, „Cum să-ți stăpânești furia”.

Donald Robertson a publicat zeci de articole în reviste de specialitate, dar și o serie de cărți, printre care: „Stoicism and the Art of Happiness”, „Resilience: Teach Yourself How to Survive and Thrive in Any Situation”, „The Philosophy of Cognitive Behavioural Therapy: Stoic Philosophy as Rational and Cognitive Psychotherapy”, „The Practice of Cognitive Behavioural Hypnotherapy”.

 

A lua taurul de coarne

Marcus Aurelius era cunoscut pentru fragilitatea sa, cauzată de problemele cronice de sănătate, dar era renumit și pentru capacitatea sa de rezistenţă. De exemplu, istoricul Cassius Dio scria: „Cu siguranţă, el arăta că nu are multe caracteristici ale puterii fizice; dar și-a dezvoltat corpul de la unul foarte slab la unul capabil de o mare anduranţă”.

Cum putem explica acest aparent paradox? Cum a reușit un om atât de slab și bolnăvicios să devină cunoscut pentru duritatea și rezistenţa sa? Poate că răspunsul se află în atitudinea sa în faţa durerii și a bolii și în tehnicile stoice pe care le-a folosit pentru a le gestiona.

Marcus Aurelius avea aproape cincizeci de ani când a început primul război marcoman, un om bătrân după standardele romane. Cu toate acestea, a îmbrăcat hainele militare și bocancii, a plecat din Roma călare și a staţionat pe fronturile principale. A petrecut mult timp la fortăreaţa legiunilor din Carnuntum, pe cealaltă parte a Alpilor, pe malurile Dunării din Austria de azi. Cassius Dio ne spune că la început Marcus Aurelius era prea fragil pentru a îndura climatul nordic, răcoros și pentru a se adresa legiunilor adunate în faţa sa. Era un climat periculos, dur, chiar și pentru un împărat. Pentru a face lucrurile și mai rele, din cauză că un număr foarte mare de oameni locuiau în apropiere, taberele militare erau foarte vulnerabile la apariţia molimei. Cu toate acestea, Marcus Aurelius făcea faţă greutăţilor vieţii de pe frontiera nordică, citându-l pe Euripide: „Războiul aduce cu sine o mulţime de lucruri blestemate”. Acestea erau de așteptat, cu alte cuvinte.

În ciuda problemelor de sănătate și a mediului neospitalier, Marcus Aurelius a petrecut mai bine de un deceniu comandând legiunile de-a lungul Dunării. În „Gânduri către sine însuși”, el le mulţumește zeilor că trupul său a rezistat atât de mult în astfel de condiţii de dificultate. El a supravieţuit celor două războaie marcomane și ciumei antonine, ajungând până aproape de vârsta de șaizeci de ani, atunci când șansele de a face acest lucru erau foarte mici. Și, chiar dacă a suferit de probleme recurente de sănătate, a reușit să trăiască mai mult decât contemporanii săi. Totuși, tranziţia bruscă la viaţa militară trebuie să fi fost o mare provocare fizică pentru el. Așa că nu este deloc o surpriză că scrierile sale arată dovezile unei lupte psihologice de a gestiona problemele fizice.

S-a pregătit să gestioneze această bătălie interioară cam toată viaţa sa. De-a lungul anilor, Marcus Aurelius a învăţat să îndure durerea și boala utilizând strategiile stoicismului antic. În timpul războiului, când își scria cartea, el a reflectat la aceste tehnici ca parte a antrenamentului său zilnic. Aceste note reflectă o stare mentală obţinută în urma a mai mult de trei decenii de antrenament stoic riguros. Cu alte cuvinte, atitudinea sa în faţa durerii și a bolii în timpul campaniei nordice nu i-a venit în mod natural; a trebuit să o înveţe.

Donald Robertson, „Cum să gândești ca un împărat roman”, Editura Seneca, 2021, traducere din limba engleză de Cristina Voinea
Sumar Literomania nr. 190

Susține Literomania

libris.ro

Despre autor

Literomania

Platformă literară independentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: