În 2015, Radu Țuculescu a publicat, la Editura Biblioteca Revistei Familia, două antologii de literatură elvețiană de expresie germană. Prima este o antologie de proză, „America nu există (antologie de proză contemporană de expresie germană)”, iar a doua este o antologie de poezie, „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”. Atât traducerea, cât și alegerea autorilor și a textelor apărute în cele două antologii îi aparțin lui Radu Țuculescu. În acest număr al Literomaniei, vă propunem un grupaj de poeme de Werner Lutz, poeme publicate în antologia „De-a lungul străzii fluieră o mierlă (poezie elvețiană de expresie germană)”.
De văzut vapoarele
de dimineață și seară
de văzut cum râul
cu schimbătoarele vremuri
curge și curge
și de rămas
și de aflat
Așteptarea Chemarea Somnului
vapoarele sunt din fier
în dungi colorate uneori cenușii
*
Am nevoie de această viață
acest cuvânt pierdut în care locuiesc
am nevoie de pasul din perete
în același perete
mă pipăi prin orbirea mea
am nevoie de ea
ea este măsura mea
suspendat întunericul
peste care calc
în timp ce lumina desenează dimineața
suspendat întunericul peste care calc
în timp ce seara își construiește cupola
*
Uneori
umbrele zac
aproape unele de altele
precum perechile îndrăgostiților
când târziu
te întorci acasă
și-ți spui
că ai uitat
să trăiești
*
Toamna probabil
a descoperi o inimă ușoară
a dormi probabil
în fructe coapte care-au căzut
și a auzi
despre transparența unui cerc
despre geometria cârdurilor de păsări
sus peste pământul cultivat
și a luminii ce se retrage
*
Dorința
o poartă deschisă
a tristeții
o fereastră atârnată
în dreptul unui păr
pentru speranță
desupra o dimineață
o sărbătoare strălucitoare
Pictor și poet, Werner Lutz s-a născut în anul 1930, la Wolfhalden (Elveția) și a murit în 2016, la Basel. Remarcându-se, mai întâi, ca grafician, Werner Lutz este la această oră și o voce lirică aparte în peisajul literaturii elvețiene. Discret, melancolic, meditativ, el folosește, atunci când scrie poezii – așa cum remarca un critic – „o peniță chinezească”. În ultima vreme încearcă să îmbine poezia cu grafica, realizând tablouri în care descoperim cuvinte, ba chiar fragmente din textele unor autori celebri. Volumele publicate până acum (puține la număr) sunt și un omagiu adus Rinului, pe ale cărui maluri Werner Lutz imaginează „căsătoria sacră” a versului cu desenul grațios-abstract. În 1996, el a primit Premiul pentru literatură al cantonului Basel. Poeziile sale au apărut în franceză, italiană, engleză, cehă, bulgară etc. (Radu Țuculescu)
Lasă un răspuns