G.E.N.

Scriitoare islandeze, portbagaj franco-român

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

 

În cadrul Tîrgului de Carte de la Londra s-au acordat premiile CAMEO pentru adaptarea unor cărți în alte opere artistice.

Premiul pentru cărți audio a recompensat adaptarea făcută de Random House Audiobooks romanului „La Belle Sauvage” (prima carte din seria „Book of Dust”), de Philip Pullman. La noi, cartea a apărut cu titlul „Cartea Prafului I: La Belle Sauvage” (Arthur, 2018, traducere de Iulia Arsintescu).

Pentru adaptare TV, premiul a revenit serialului „Killing Eve”, creat de Phoebe Waller-Bridge după romanul „Codename Villanelle”, de Luke Jennings.

 

VOCEA RĂSPÎNDACULUI NAȚIONALE

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo.

 

15 martie. Salonul de carte de la Paris. Apariția romanului „Le compagnon de Jesus”, de George Arion, a fost la baza unei discuții despre romanul polițist la care au participat, pe lîngă scriitorul român, Daniela Zeca Buzura și Sylvain Audet.

16 martie. Salonul de carte de la Paris. În secțiunea Scène Polar, sub titlul „Quais du polar: Meurtre à quatre mains”, Lucian-Dragoș Bogdan și scriitorul francez Jacky Schwartzmann au discutat despre „Le Coffre”, romanul pe are îl scriu împreună. Evenimentul, moderat de Bogdan Hrib, a fost inclus în programul mai larg Saison France-Roumanie 2019.

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii.

 

21 martie. A apărut „Broder Jakob”, cel de-al 5-lea roman din seria Jana Berzelius a scriitoarei suedeze Emelie Schepp (n. 1979). Primul roman l-a publicat la editura proprie în 2014, a vîndut 40.000 de exemplare în șase luni, apoi, în același an, a semnat cu o editură suedeză de tradiție, Wahlström & Widstrand, un contract pentru trei cărți. Drepturile de publicare pentru primele trei cărți din serie au fost achiziționate de edituri din 30 țări, iar pînă în ianuarie 2019 au fost vîndute peste un milion de exemplare. Este cîștigătoarea premiului Scriitorul anului, acordat de cititori la festivalurile Crimetime Gotland în 2016, 2017 și Crimetime Göteborg în 2018. Emelie Schepp nu este publicată încă în România.

28 martie. Va apărea „Tiamat’s Wrath” de James Corey, a opta carte din seria „Expanse”. La noi au apărut primele două romane: „Trezirea Leviatanului” (2016, traducere de Mihai-Dan Pavelescu) și „Războiul lui Caliban” (2018, traducere de Cezar Petrilă), ambele la Paladin.

WEB SIDE STORY. Ce se mai vorbește pe net.

 

*** Eva Björg Ægisdóttir a cîștigat, în 2018, primul concurs organizat de Yrsa Sigurðardóttir și Ragnar Jónasson, prin care cei doi scriitori islandezi încurajează scrierea de romane polițiste în limba islandeză. Ægisdóttir are acum un agent literar și, de curînd, a semnat un contract pentru două cărți cu Orenda Books, prima dintre ele fiind „Marrid Í Stiganum” („The Creak on the Stairs”), cea care i-a adus premiul. Eva Björg Ægisdóttir are 29 de ani și trăiește la Reykjavík.

***Stampede, noua companie media înființată de Greg Silverman, fostul președinte al Warner Bros Pictures, a achiziționat drepturile de ecranizare pentru „The Darkness”, prima carte din seria „Hulda Hermannsdóttir” a autorului islandez Ragnar Jónasson. Adaptarea pentru ecran va fi un serial în limba islandeză. Cărțile lui Ragnar Jónasson au fost publicate în peste 20 de limbi. În România a apărut primul roman din seria „Dark Iceland”: „Orb în zăpadă” (Crime Scene Press, 2018, traducere de George Arion Jr.), despre care am scris în nr. 105 al Literomaniei.

5 aprilie. Netflix lansează un serial după romanul „Nisipuri mișcătoare”, de Malin Persson Giolito. În rolurile principale Hanna Ardéhn și Felix Sandman. Romanul a apărut în lumna română la RAO în 2017.

7 mai. O veste bună pentru fanii lui Ted Chiang. În mai puțin de două luni va apărea un volum de proză scurtă – „Exhalation” – care va cuprinde povestiri noi („Omphalos” și „Anxiety Is the Dizziness of Freedom”), dar și cîteva texte deja cunoscute de public, cum ar fi „The Merchant and the Alchemist’s Gate” (publicată și în limba română, „Neguțătorul și poarta alchimistului”, CPSF nr.5/aprilie 2013), „Exhalation” și „The Lifecycle of Software Objects”. În România i-a apărut un volum de povestiri („Stories of Your Life and Others”) în două ediții: „Împărțirea la zero” (Nemira, 2011, traducere de Ileana Bușac) și „Povestea vieții tale” (Nemira, 2017, aceeași traducere).

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

 

***La Polirom a apărut romanul „Artistul Begbie”, de Irvine Welsh (traducere de Carmen Toader).

Descrierea editurii: Jim Francis trăieşte o viaţă de vis: locuieşte în California împreună cu tînăra lui soţie, are două fetiţe încîntătoare şi e un artist de succes. Terifiantele lui sculpturi, în care vedete hollywoodiene apar mutilate ingenios, sînt la mare căutare, iar Jim şi soţia sa, Melanie, par perechea perfectă. Numai că artistul Jim Francis are un trecut întunecat, pe care l-a lăsat în urmă în Scoţia. Atunci cînd se întoarce în Edinburgh ca să ia parte la înmormîntarea unui fiu dintr-o relaţie mai veche, toate lucrurile de care a încercat să scape îl copleşesc dintr-odată. Aici el este cunoscut drept Frank Begbie (Franco), membru al unei găşti interlope, fost puşcăriaş şi unul dintre cei mai violenţi indivizi din acest univers sordid şi lipsit de speranţă. Iar cum fiul său, Sean, fusese ucis, toţi apropiaţii lui Franco, inclusiv membrii familiei, se aşteaptă acum la o răzbunare sîngeroasă, ba chiar îl îmboldesc pe condamnatul reformat să treacă la fapte. Între timp, în California, Melanie începe să afle lucruri neliniștitoare despre soţul ei. Cu o construcţie de roman poliţist dinamic şi captivant, Artistul Begbie îl readuce în prim-plan pe cruntul bătăuş Francis Begbie din „Trainspotting”. Este o carte încărcată de agresivitate, căci explorează o lume brutală şi cinică, unde prietenia şi răzbunarea capătă înţelesuri aparte, iar moartea violentă e ceva aproape banal.

***Editura Trei a publicat romanul „Soare în miez de noapte”, de Jo Nesbø (traducere de Bogdan Perdivară), al doilea din seria Olav Johanson. Primul roman, „Sînge pe zăpadă”, a apărut tot la Trei, în 2018 (traducere de Bogdan Perdivară).

Descrierea editurii: Jon, ucigaș plătit, a făcut o mare greșeală: l-a trădat pe cel mai notoriu interlop din Oslo – Pescarul. Acum, s-a ascuns de el într-un colț izolat al Norvegiei, sperînd să-și găsească refugiu în sînul unei secte dintr-un oraș de munte atît de nordic, încît soarele nu apune niciodată.

Adăpostit într-o cabană în sălbăticie, Jon primește ajutor de la Lea, o mamă greu încercată, și de la Knut, tînărul ei fiu. Dar deși Lea îi face rost de o pușcă, iar Knut îi aduce provizii, soarele nocturn îl duce încetul cu încetul în pragul nebuniei.

Iar oamenii trimiși de Pescar să-l asasineze sînt tot mai aproape. Mai există speranță pentru Jon, cel care nu le lăsa nici o șansă victimelor lui?

11 martie. A apărut ediția în limba germană a volumului „Cartea secretelor”, de Eugen Ovidiu Chirovici: „Das Echo der Wahrheit” (Goldmann Verlag).

12 martie. A apărut „Regele spinilor”, de Mark Lawrence, a doua carte din seria „Imperiul fărîmițat” (Nemira, traducere de Alexandru Macovescu).

Descrierea editurii: La nouă ani, Jorg a jurat că-și va răzbuna mama și frații și pînă la 15 ani a reușit. Acum are 18 ani și a ajuns deja rege, dar trebuie să țină cu dinții de ce a obținut prin trădare și vărsare de sînge.

Este bîntuit de durerea trecutului, de atrocitățile comise și de furia pe care nu și-o poate stăvili. Toate astea în timp ce 20 000 de soldați mărșăluiesc spre porțile regatului său.

Jorg știe că nu poate cîștiga în luptă dreaptă. Dar în subsolul castelului găsește niște artefacte străvechi. Unii le consideră magice, el însă știe că secretele lor îl pot ajuta să cîștige.

15 martie. A apărut „Eroii”, de Joe Abercrombie, o poveste din universul seriei „Prima lege”, a doua după „Dulce răzbunare” (Armada, traducere de Monica Șerban).

Descrierea editurii: Trei bărbați. O bătălie. Nici un erou.

Se spune că Dow cel Negru a omorît mai mulți oameni decît iarna aprigă și că și-a făcut drum spre tronul Nordului pe un deal de cranii. Regele Uniunii, un vecin tot mai invidios, nu se poate uita indiferent la cum ajunge tot mai puternic. S-au dat ordinele, iar armatele se tîrăsc deja prin noroi, la miazănoapte.

Mii de oameni se îndreaptă spre un cerc uitat de pietre, pe un deal oarecare, într-o vale fără nume, cu o mulțime de metale foarte ascuțite la brîu.

23 martie, ora 14.00. Editura Polirom va lansa o nouă ediție a romanului „Vremea mînzului sec”, de Cristian Tudor Popescu. Evenimentul va avea loc în cadrul celei de-a 16-a ediții a Tîrgului Internațional de Carte și Muzică Libris Brașov (21-24 martie). Alături de autor vor fi invitați Adrian Lăcătuș, Dan Țăranu. Moderator: Sever Gulea.

***Noua carte a lui Marian Coman, „Omulețul din perete”, este în precomandă la Nemira, în colecția n’autor, coordonată de Eli Bădică.

Descrierea editurii: Și dacă ești doar un personaj în cartea altcuiva?

Cala, o femeie superbă și misterioasă, în jurul căreia se învîrtesc multe dintre poveștile din carte. Sevăn, un bătăuș get-beget dintr-un sat uitat de lume. Fifi, o bibliotecară care face o descoperire inedită. Tanti Teofana, o ghicitoare care ascunde tot soiul de enigme și comori. Mile, un băiat dintr-un internat, care cunoaște un secret ce va schimba totul. Acestea sînt doar cîteva dintre personajele care îți dau mîna și te ghidează într-o aventură nebună, provocatoare, fără pereche. Ești pregătit să descoperi lumea cu alți ochi?

***„Agenții haosului”, al treilea volum – și ultimul – al seriei „Stelarium”, de Ana-Maria Negrilă, este în precomandă la Editura Crux. Volumul va fi lansat la Tîrgul de carte SF „Final Frontier”, pe 13 aprilie.

Din descrierea editurii: Un joc al oglinzilor în care nu mai știi în cine să crezi, o confruntare a anti-eroilor împotriva unor antagoniști detestabili dar și ai unor anti-antagoniști fascinanți, „Agenții haosului” oferă probabil una dintre cele mai intense puncte culminante din literatura science-fiction contemporană, împreună cu un mesaj ce transcende spațiul și timpul: chiar și într-o lume post-umană ne putem păstra și cultiva umanitatea atîta timp cît rămînem fideli unor valori atemporale, precum onoarea, curajul, adevărul și justiția.

***ÎN CURÎND: Editura Paladin anunță apariția cărților: „Portalul îngerilor”, de Richard Morgan, a doua carte din seria „Takeshi Kovacs” (traducere de Petru Iamandi), „Inginerii Lumii Inelare”, de Larry Niven, a doua carte din seria „Lumea Inelară” (traducere de Mihai Bădescu), „Black Out”, de John Lawton (colecția Noir Masters, traducere de Iulia Dromereschi), „Ultima zăpadă”, de Allen Eskens (colecția Crime Masters, traducere de Ana-Veronica Mircea).

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

 

Trilogia „Reykjavik Noir” a autoarei islandeze Lilja Sigurðardóttir a apărut integral în Franța la Métailié: „Piégée” (2017; titlul original „Gildran”, 2015), „Le Filet” (2018, titlul original „Netið”, 2016),  „La Cage” (2019, titlul original „Búrið”, 2017).

À LA CARTE

Meniu de cărți. Am citit pentru dumneavoastră. Dacă doriți să revedeți. Viața-i scurtă, ochiul mic.

AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ. De bine, de mai puțin bine, de citit.

 

Tăcerea ei ca o oglindă

Alex Michaelides – „Pacienta tăcută”

Editura Litera, colecția BuzzBooks, 2019

Traducere de Dana-Ligia Ilin

„Alicia Berenson avea treizeci și trei de ani cînd și-a omorît soțul.” – așa începe romanul lui Alex Michaelides, un roman de debut vîndut în peste 40 de țări, plus drepturile de ecranizare achiziționate la licitație de un producător cîștigător de Oscar (deocamdată secret).

Gabriel Berenson, un fotograf de modă, este găsit împușcat. Lîngă el, în picioare, era Alicia Berenson, soția lui, pictoriță. Iar alături, pe podea, o pușcă. În urma unui examen psihiatric, Alicia este internată la The Grove, o instituție de sănătate de maximă securitate din nordul Londrei și vreme de șase ani nu scoate nici un cuvînt.

Intră în scenă Theo Faber, un psihoterapeut care vine la The Grove tocmai pentru a se ocupa de cazul Aliciei. Ambiția lui este de a o face să vorbească și a-i dezlega misterul.

Povestea merge încet, se tîrîie și cred că agentul scriitorului a făcut o treabă excelentă, pentru că mulți ar fi tentați să abandoneze o carte promovată ca thriller, dar în care nu se întîmplă mai nimic, decît discuții între Theo și Alicia, de fapt monologuri ale psihoterapeutului. Dar, cum zice chiar Theo „Tăcerea ei era ca o oglindă – reflectîndu-te pe tine”. Și cititorul află multe, foarte multe despre Theo Faber, despre cum merg treburile în The Grove, iar cercetarea pe care o întreprinde Theo și spusele celor cu care acesta discută și care au avut legături cu Alicia duc ușor-ușor spre un deznodămînt pe cît de surprinzător, pe atît de satisfăcător pentru cititorul dornic de răsturnări de situație și de „nimic nu e ce pare a fi”.

Fiecare personaj care apare aduce culoare poveștii, mai pune un strat, mai dă o direcție, un unghi din care se poate privi și înțelege, astfel încît ceea ce părea la început ceva foarte simplu, foarte clar, ajunge să fie o poveste foarte complexă, care topește într-un singur fir narativ multe dintre poveștile redate în diferite puncte ale cărții.

Michaelides știe să scrie, are răbdare să construiască, să ducă totul spre punctul culminant pe care și l-a propus atunci cînd s-a apucat de scris.

Nu știu dacă va fi thrillerul anului, așa cum se spune, e prea devreme, mii de cărți așteaptă pe mesele scriitorilor, pe birourile redactorilor sau chiar în tipografii să iasă în lume. Care dintre ele va fi thrillerul anului… vom afla. Sau pate nu. Poate fiecare îl va afla pe al lui.

Pentru mine, „Pacienta tăcută” este a doua carte de 5 stele pe care o citesc în acest an, după „1793. În umbra morții”, de Niklas Natt och Dag, apărută tot la Litera, tot în colecția BuzzBooks și tradusă tot de Dana-Ligia Ilin. Poate nu întîmplător.

LA CEAS DE TAINĂ

Interviuri, declarații, declamații, șoapte, convorbiri, șuete.

 

„Decorul balcanic are exotismul său aparte”

(de vorbă cu Lucian-Dragoș Bogdan)

Michael Haulică: La sfîrșitul săptămînii trecute ai fost la Livre Paris și ai participat la un eveniment organizat de Institutul Cultural Român, desfășurat în secțiunea  Scène Polar, sub titlul „Quais du polar: Meurtre à quatre mains”. Protagoniști ați fost tu, scriitorul francez Jacky Schwartzmann, împreună cu care scrii o carte, și editorul vostru român, Bogdan Hrib. Evenimentul a fost moderat de Christine Ferniot. Cum ați ajuns să scrieți la patru mîini?

Lucian-Dragoș Bogdan: Cu proiectul la patru mîini, lucrurile stau cam așa: Bogdan Hrib m-a sunat într-o seară să mă întrebe dacă sînt interesat să particip la un proiect în care voi scrie o carte împreună cu un autor francez. Ca de obicei, am zis „da” fără să am habar în ce mă bag. Treptat, am aflat că Muzeul Național al Literaturii Române, împreună cu Quais du Polar (festivalul francez de literatură polițistă) și Institutul Francez voiau să realizeze un proiect sub umbrela mare a Sezonului franco-român. Eu am fost ales să reprezint jumătatea românească, iar Jacky Schwartzmann pe cea franțuzească, Lucia Verona ne-a făcut „lipeala”, apoi am început să discutăm, să stabilim ideea, intriga, personajele și am trecut la treabă.

MH: Din cîte știu, cartea voastră va avea o ediție în limba română și una în limba franceză. Cînd vor fi pe piață, la ce edituri? Vor fi și niște lansări?

L-DB: Cele mai multe detalii le pot da despre versiunea românească. Se va chema, probabil, „Femeia din portbagaj”, și va apărea la editura cu care colaborez deja de cîțiva ani, Tritonic. Vor fi cîteva lansări succesive (cred că ar fi cam pretențios termenul „turneu de promovare”) în luna iunie, culminînd cu cea de la „Misterele Bucureștiului”, festivalul de literatură polițistă aflat la prima ediție. Despre cum stau lucrurile cu versiunea franțuzească sper să aflu mai multe la Quais du Polar. Tot ce știu, deocamdată, este că editura se numeșe La fosse aux ours, iar cartea, cu titlul „Le Coffre”, e preconizată să fie lansată acolo prin toamnă.

MH: Nu doar tu vei ieși pe piața internațională în acest an, știu că Teodora Matei și Anamaria Ionescu vor avea și ele primele cărți traduse în limba engleză. Ce șanse crezi că are literatura polițistă românească pe piața europeană?

L-DB: Da, Teodora și Anamaria vor apărea pe piața anglo-saxonă, iar anul trecut a mai existat un proiect, „BalkaNoir”, apărut în grecește, unde se regăsesc texte scrise de Lucia Verona, Bogdan Hrib și de mine. Există și alte volume polițiste românești traduse sau apărute direct peste hotare (scrise de Eugen Ovidiu Chirovici, George Arion, Bogdan Teodorescu, Bogdan Hrib sau Monica Ramirez) și cred că avem șansa noastră pe piața europeană. Să ne uităm că producția autohtonă pare a fi în creștere – doar în toamna anului trecut au apărut trei antologii de proză scurtă polițistă, la editurile Tritonic, Paralela 45 și Crime Scene Press, E.O. Chirovici a avut succes cu „Cartea oglinzilor” așa că… se poate, mai ales că decorul balcanic are exotismul său aparte, iar asta se caută în ziua de azi (mergînd până la combinația cu fantasticul autohton, cum se întîmplă în seria „Tenebre” a lui Daniel Timariu). Nu-mi fac iluzii că vom reuși să încropim o strategie bine pusă la punct, precum statele nordice, dar tind să cred că e un moment prielnic pentru a face cîțiva pași în afara micului nostru turn de fildeș – poate mici la nivelul literaturii mondiale, dar mari raportat la piața noastră actuală de carte.

 

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.