Cronici Nr. 310-311

Sindromul prezentului (dis)continuu




„Sindromul Joubert”, cel mai recent volum de poezie publicat de Tiberiu Neacșu la Editura Cartier (2023), se înscrie în ceea ce Marin Mincu numește utilizarea materiei psihologice ca recuzită, nu prin anularea funcțiilor subiectului poetic, ci prin expansiunea lui, preschimbîndu-l în punto di partenza al unui excurs senzorial, deopotrivă individual și colectiv, în nucleul defectelor, al crizelor și al rarelor momente de armonizare. Armonizare nu doar a sinelui cu fantasmele personale, nu doar a interiorului cu exteriorul sau a trupului cu mediul în care se destramă sau se reconstruiește, ci și a unui prezent-(dis)continuu cu acele cîteva momente trecute, care nu pot părăsi memoria.

Dimensiunea estetică a acestui volum se revendică de la o depersonalizare aproape firească, inconștientă. Descrierea meticuloasă a spațiilor, familiaritatea acestora, efervescența olfactivă, coerența mișcărilor dintr-un tablou în celălalt proiectează o realitate (personală sau nu) care nu poate fi, sub nicio formă, distorsionată. Aici este fie „orașul megaloman cu toate/ organele bolnave aranjate frumos”, fie „deasupra Al Ain-ului fără semafoare, pe marginile/ fărîmicioase ale drumului către munte”. Așa încît geografiile rămîn intacte, odată cu toate ipostazele pe care le conțin.

Poezia din „Sindromul Joubert” este o descriere a eucariotelor care „evoluează (…) pînă devin vocile defuncților, rudelor apropiate, țipetele copiilor care bat mingea de cauciuc și refuză extincția”, cum explică Ștefan Manasia în textul său de pe coperta IV. În baza acestui lucru, înțelegem conexiunea dintre imaginarul discursiv și titlul deloc întîmplător: o malformație neurologică, pediatrică, delimitată de teroare, de ataxie, de secvențe lingvistice percepute ca dure convulsii, dar care mereu concluzionează împăciuitor: „Doar corpul respiră/ doar corpul trăiește aici/ unde eu nu știu unde sînt”. Textele – care variază prin spațiul pe care îl alocă desfășurării, sînt ba concise și tăioase, ba aluvionare, pline de vigoare descriptivă – explorează atît stratul epidermic al temelor pe care le abordează, cea a memoriei, a reflexelor mentale, a corporalității, la fel de bine cum reușesc să sondeze în tensiunea acestor problematici, să le aducă la suprafață și să le creeze valențe noi, nebănuite. Ansamblul funcționează ca un arc adus cu mare greutate la sol, despre care nu se știe niciodată. „Scrisoare de pe Jabel Hafiz”, o poezie ca un fel de climax extra-senzorial al acestei cărți, este o sinteză a mai multor realități concrete. Un text lipsit de chirurgii compoziționale, așezat în pagină dintr-o respirație parcă, încheagă o panoramă deloc artificială în care „azi sîntem singurii/ care umblă după liniște, oaza de jos ne acoperă/ tălpile, norii sînt mai vii decît scorpionii”. Folosind acest pattern al trip-ului ca metodă de reorganizare internă și de revigorare a funcțiilor vitale (a observației, de asemenea), Tiberiu Neacșu colindă un întreg univers format din „cîmpurile de petrol, aurul, mirosul de shisha/ și curbele dansatoarelor”, pe care îl transformă într-un spațiu sigur, izolat de polifonia din jur. Se vorbește despre liniște și despre lumină ca despre singurele atribute care asigură rezistența individului.

Cea mai importantă miză a acestei cărți este, cred eu, răspunsul (deci impulsul, fie el neurologic, fie el poeticizant) trupului la teroare. La acel tip de frică invazivă care apare dintr-odată și persistă, indiferent dacă bazele sînt reale sau sînt augmentate mental.  Moartea este menționată în contexte diferite, prin urmare este interceptată ba ca un eveniment viitor, dar nesigur, „Orice se vede prin geamuri:/ anatomii obositoare, scaune,/ cutii de chibrituri -/ oamenii își construiesc un viitor acolo,/ un viitor de fosfor,/ inutil și strălucitor,/ cum inutilă și strălucitoare e moartea”, ba ca o oportunitate, un moment de armonizare, așa cum spuneam anterior: „Știam că spînzuratul e pentru aleși/ înecul, pentru sofisticați,/ cuțitul pentru golani, și otrava e nobilă”. Deci moartea, nicidecum un fenomen înfricoșător, nicidecum o clipă de exasperare, ci mai degrabă un motor care se poate pune oricînd în mișcare.

Prin vitalitatea versurilor care nu se dau în lături de la a oferi și accesibilitate, și sensibilitate, și prin succesiunea frapantă a imaginilor, „Sindromul Joubert” este o carte a modulațiilor, a ruperilor de ritm. Diferită ideatic, dar și compozițional de „Acrobat în zece pași” (Editura Tracus Arte, 2013) – o carte care pune accentul mai degrabă pe sacadare vizuală și pe latura sonoră a textelor (cu toate că această calitate din urmă o regăsim și în cartea de față, dar altele sînt mizele ei și altul este rezultatul final) – acest recent volum de poezie se înscrie într-o zonă a corporalității fără frontiere, a nostalgiei – deopotrivă ca armă împotriva sinelui și ca trăire autoimună.

Tiberiu Neacșu, „Sindromul Joubert”, Editura Cartier, Chișinău, 2023

 

Prima pagină Rubrici Cronici Sindromul prezentului (dis)continuu

Donează

Interviu cu Bernard Pivot, la București

Cunoscutul jurnalist de televiziune Bernard Pivot – plecat dintre noi pe 6 mai, la 89 de ani – şi-a dedicat ...

Jocul cu literatura

A fost numit „roman dificil”, exemplu perfect de „proză experimentală” sau chiar de literatură science-fiction. Admirat de o parte a ...

„Un loc botezat Kindberg” de Julio Cortázar

Botezat Kindberg, de tradus candid prin muntele copiilor ori de văzut precum muntele cel prietenos, binevoitorul munte, oricum ai lua-o ...

„Ecouri din pădurea întunecată” – o antologie Twin Peaks

În curând, la Editura Tracus Arte va ieși din tipar o antologie de poezie română contemporană pe care am coordonat-o, ...

Macbeth, azi…

 „«Macbeth» este un thriller despre lupta pentru putere, care se desfășoară în egală măsură într-un decor sumbru de roman noir ...

„Mortul reînviat” de Lu Xun (II)

Vă propunem, în acest număr al Literomaniei, cea de a doua parte a piesei „Mortul reînviat” de Lu Xun (1881-1936) ...
Reach content for Google search „Andrei Bodiu”, „Andrei Bodiu poezii”

Andrei Bodiu şi poezia cotidianului

În ziua de 27 aprilie a anului 1965, s-a născut, la Baia Mare, Andrei Bodiu. A plecat dintre noi tot într-o ...

Un roman exemplar

Respins, pe rând, de mai multe edituri italiene, romanul „Ghepardul” a fost publicat abia în 1958, la un an după ...

„Mortul reînviat” de Lu Xun (I)

Vă propunem, în acest număr al Literomaniei, prima parte a piesei „Mortul reînviat” de Lu Xun (1881-1936), unul dintre întemeietorii ...

„Balada necunoscutului” de Cristina Vremeș (fragment)

Vă invităm să citiți, în Literomania nr. 326, un fragmet din romanul „Balada necunoscutului” de Cristina Vremeș, în curs de ...

Girls, Movies, Books

Born in Barcelona in 1961, Clara Usón is one of the iconic voices of contemporary Spanish fiction, her novels (from ...

In Pursuit of Happiness

The Spanish Quarters are not just that quaint charming place which the tourists who arrive in the centre of Naples ...

Metamorfozele ficțiunii (fragment)

Cartea săptămânii este, în acest număr al Literomaniei, volumul de eseuri și cronici „Metamorfozele ficțiunii” de Rodica Grigore, volum recent ...

„Focul” de Daniela Krien (fragment)

Roman ajuns numărul 1, respectiv numărul 3 pe lista bestsellerelor în Elveția și în „Der Spiegel” și nominalizat la Dublin ...

Despre ispitele imaginaţiei

Don Rigoberto şi frumoasa lui soţie, Lucrecia (a doua soţie, de fapt) se despart din cauza unei scene scandaloase surprinse ...

The Installation of Fear

Ever since the beginning of 2020, when the Coronavirus pandemic spread across (and terrified) the world, serious diseases, the epidemics ...

Despre autor

Sorina Rîndașu

Membră a Casei de Poezie „Light of Ink”, se află în echipa de organizare a Maratonului de Poezie Online. A avut numeroase lecturi publice, printre care la Institutul Blecher, Festivalul „Zile și Seri de Literatură Doinaș” (SAD) și Saloanele de Literatură Familia. A publicat poezie în mai multe reviste literare print și online.

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Susține Literomania


Literomania este o platformă literară independentă, înființată în 2017 de Adina Dinițoiu și Raul Popescu și care funcționează ca revistă online săptămânală. Poți contribui la continuarea acestui proiect cultural independent printr-o donație unică sau recurentă (click pe butonul PayPal. Donate Now).

This will close in 20 seconds