Literomania vă propune o rubrică permanentă numită Flash fiction stories, în care vom publica microficțiunile primite pe adresa de mail a redacției (literomania2017@gmail.com). Prin urmare, așteptăm prozele celor care scriu microficțiuni, cu mențiunea că redacția își rezervă dreptul de a alege textele pe care le va publica pe site-ul Literomania. Îi rugăm pe cei care ne trimit materiale pentru Flash fiction stories să respecte câteva reguli:
- prozele să nu depășească 1.000 de cuvinte;
- numele autorului să fie indicat la începutul textului;
- documentele să fie în format Word, cu caractere Times New Roman;
- nu acceptăm texte scrise direct în căsuța de mail;
- autorul, prin trimiterea materialului, își dă acordul tacit pentru publicarea pe Literomania.
Spor la scris!
The_balls_warrior300
Emilia Crosman
-Stai să-ți spun și ție cum decurge o vizită la spital cu Sile, vărul meu: îl suni de o mie de ori, dis-de-dimineață, și el îți garantează că va veni la timp, ajunge târziu, dar relaxat și bine dispus, îl iei frumușel de mână și plecați. Drumul e lin. Merge ca un melc, dar, oricum, nici nu ai chef să alergi când te simți rău. Ce să mai, alegerea perfectă! Băiat de zahăr. Supărarea începe să te cuprindă mai târziu, când realizezi că era mai eficient dacă mergeai singură cu un taxi decât să tragi de ruda binevoitoare ca de un sac de ciment, de nici nu mai știi cine pe cine duce la spital. De ce? Pentru că mititelul-bărbat bine, trecut de 30 de ani, are un spirit ludic și se ia la întrecere cu toată puștimea în turnee de biliard. Îți crește tensiunea de dragul lui, când îl vezi că lovește ecranul ca o curcă ce dă cu ciocul după boabe, înclină telefonul la dreapta, înclină la stânga… scoate limba-n colțul gurii… Tot drumul, îl vei vedea cu ochii și cu degetele-n ecran. Nu vrea, sărăcuțul, să piardă ocazia unei victorii zdrobitoare. Deh! El e mega-șmecher și tu nu înțelegi pentru că ești o bătrânică cu alergii severe la progres tehnologic. Tot așa, ajungi singură la spital, ca să nu mai irosești timpul prețios al omului de lângă tine. Pardon! Timpul omului care se presupunea că este lângă tine. Dumnealui a rămas de mult în mijlocul drumului, priponit ca un bou pe islaz. Nici nu realizează că nu mai ești lângă el… După ce-ți termini treaba, îl găsești unde l-ai lăsat, privind în jur ca o suricată și întrebându-se de ce nu l-ai așteptat când el mormăise-n barbă că termină jocul într-o clipită. Doar este The_balls_warrior300, cum să te îndoiești de cuvântul lui? Îți zâmbește ștrengărește, bucurându-se sincer că te-a reperat și te întrebă grijuliu: Ei, cum a fost? A durut? Bineînțeles, durere urmează să-i provoci tu dacă nu-și dă jos imediat rânjetul ăla sarcastic de pe față. Totuși îl ierți, e băiat bun. Îl pui să-ți care geanta și te bucuri că ai scăpat de o treabă atât de neplăcută. Mai mult, îi faci cinste și cu o cafea pe care o s-o bea rece sloi pentru că a trecut la nivelul următor și nu are timp de pierdut…
Emilia Crosman are 29 de ani și este din București. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția Studii Iudaice – disciplină complementară Limba și Literatura Catalană (2013-2016) și Masterul de Studii Religioase – Texte și Tradiții (2016-2018). A debutat cu proza scurtă intitulată „Fripturică” în cadrul rubricii „Flash fiction stories” a publicației „Literomania” (în nr. 181), unde a continuat să publice proză scurtă.
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu