Platformă literară independentă

António Lobo Antunes s-a născut în 1942 la Benfica, acum un cartier al Lisabonei. Este de formație medic psihiatru, urmând tradiția familiei, dar din 1985 s-a dedicat exclusiv scrisului. În timpul războiului colonial a fost înrolat între 1971 și 1973 în Angola ca medic militar, experiență traumatizantă, care a devenit o temă predilectă a prozei sale. Debutează în 1979 cu romanul „Memória de Elefante”. Urmează o serie de romane care îl consacră drept cel mai important autor contemporan portughez, printre care: „Os Cus de Judas” (1979), „Conhecimento do Inferno” (1980), „Fado Alexandrino” (1983), „Întoarcerea caravelelor” („As Naus”, 1988; Humanitas, 2003), „Ordinea naturală a lucrurilor” („A Ordem Natural das Coisas”, 1992; Hu¬ma¬nitas Fiction, 2008), „A Morte de Carlos Gardel” (1994),„Manualul inchizitorilor” („O Manual dos Inquisidores”, 1996; Humanitas, 2005), „O Esplendor de Portugal” (1997), „Cuvânt către crocodili” („Exortaçăo aos Crocodilos”, 1999; Humanitas, 2004), „Năo Entres Tăo Depressa Nessa Noite Escura” (2000), „Que Farei Quando Tudo Arde?” (2001), „Bună seara lucrurilor de pe aici” („Boa Tarde às Coisas Aqui em Baixo”, 2003; Humanitas, 2006), „O Meu Nome é Legiăo” (2007), „Arhipelagul insomniei” („O Arquipélago da Insónia”, 2008; Humanitas Fiction, 2011), „Pe râurile ce duc…” („Sôbolos Rios Que Văo”, 2010; Humanitas Fiction, 2018), „Năo É Meia Noite Quem Quer” (2012), „Caminho Como Uma Casa Em Chamas” (2014), „Para Aquela que Está Sentada no Escuro à Minha Espera” (2016), „Até Que as Pedras Se Tornem Mais Leves Que a Água” (2017). În 2014, Humanitas Fiction a publicat „Inima inimii”, o selecție din cronicile antuniene. Opera lui António Lobo Antunes a fost recompensată cu prestigioase premii și distincții literare internaționale, printre care Premiul France Culture (1996 și 1997), Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură (2000), Premiul Uniunii Latine și Premiul Ovidius (2003), Premiul Ierusalim (2005), Premiul Camões (2007), Premiul Juan Ruflo, Premiul José Donoso și Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice (2008), Premiul Internațional Nonino (2014). Cărțile sale sunt traduse în peste 30 de limbi.

António Lobo Antunes

Avanpremieră • Nr. 113

Până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa...

03.05.2019

„Munca mea constă în a scrie până ce pietrele vor deveni mai ușoare ca apa. Eu nu fac romane, nu spun povești, nu pretind să...

Avanpremieră • Nr. 69

Pe râurile ce duc… (fragment)

11.05.2018

António Lobo Antunes

„Eu caut să transform arta romanului, povestea e mai puțin importantă, e numai un vehicul de care mă folosesc, ceea ce contează e...

António Lobo Antunes

Newsletter