Literomania vă propune rubrica „Primite la redacție”, în care vom publica diverse materiale – proză, poezie și cronică literară – primite de la cititorii noștri. Textele destinate publicării sunt alese de Adina Dinițoiu și Raul Popescu, editorii platformei Literomania, iar criteriul unic este calitatea acestora. Adresa de mail pe care ne puteți contacta este: literomania2017@gmail.com.
În acest număr al Literomaniei, vă propunem câteva poeme semnate de Cristina-Maria Crudu.
credit la viață
să se facă paravan în jurul meu
să-mi amortizez starea oricând
printre zecile de maieuri la 1 leu bucata
să-mi crucific fashion statement-ul
să încerc toate posibilitățile disponibile
să fac toate combinațiile posibile
mai odioase mai puternice mai pink și feminine
mă plimb pe străzile Clujului și mă uit în fiecare geam
îmi plac alea de la bănci că sunt lungi și mari și felul în care arăt
pare tot mai bogat și de încredere
când e în plan cu o masă unde se dau credite pe viață
într-o grădină aproape bună
tu să rămâi frumoasă și pe mine să mă ia cineva de nevastă
o puma cititoare de Dostoievski
într-o grădină de spital
femeile de vârsta a treia se plimbă încolo încoace
și am senzația constantă că vor împietri într-un petic de iarbă ca statuile
sedativele le transformă într-o puzderie de mascote ale benzinăriilor de pe ruta suceava cluj
și vântul bate mai tare când știi că la 5 minute distanță răcorește beri pe terasă
verdeața urcă pe beton și mă face să cred că pot găsi o crăpătură
și un alt copil
în pijamale
un alt colț de pâine pe care să-l împărțim anevoios
îmi închid încet ochii și urechile pe pernă
și șalvarii rămân ultima urmă de realitate răzleață
o să merg la mare azi
o să visez cu ochii ațintiți la perfuzie
magneziul mă face mai tare la soare
și pietrele-mi vor face loc
am să fac un castel de piatră nisip și mentă
nu înțeleg ce spui
e vreme de seriale
de stat pe telefon sau citit
e vreme de vreau să stau singură în patul meu
și să-mi mut perna întocmai formei
spatelui scolizat
beau ceai de mentă de 2 ore și nu se mai termină
când am să te sărut în altă zi voi expune cu tot dinadinsul mentă și căldură
o mentă rece într-un gât cald
și picioare în șosete roșii de iarnă în zi de iunie
am să fac un castel de piatră nisip și mentă
în fiecare cameră se va tăbăci menta
ca un ceai matcha
și paturile vor avea peste saltea un strat de mentă
cum vezi podurile ogrăzilor pline de fân
pot dormi acolo pisici și căței sprinteni și câte o fetiță de 6 ani care așteaptă căutată de mama
fânul zgârie puțin și e plăcut
iar când dă foamea te dregi cu mentă și strigătul mamei depărtat
Scrie un comentariu