Rugă către Buñuel (fenomene misterioase
care se petrec în sinapse)
Voi extrage informații de pe buze cu penseta,
de ce intru-n ele ca
într-un copac de pe marginea drumului;
de ce masacrez inima numai pentru a ști mai mult,
voi accepta rostul pe limbă ca
pe o tabletă aspră.
Trei sâni în altar, cărnoși ca un darab de pâine,
preferi să te dezgolești dacă
se poate trage cu ochiul,
să-ți ștergi pielea de consistența unui burete
în interfața fierbinte
creier-computer-inimă.
Roșu și negru
Asul de treflă întors înseamnă moarte în familie,
înseamnă stare de alertă.
Spui: apa din jurul turnului va opri inamicii.
Spun: apa din jurul turnului
va opri viața – măcar că peștele înoată,
enorm de ne-ndelung ce-ndură când voi mușca pân´ la prăsele.
Cel mai mult îmi place să citesc, să caut cuvinte ca echi-poten-țialitate. Cel mai mult îmi place
racio-nali-zarea flexibilă. Mă ridic și privesc:
apă băhnită, pești morți pe fundul apei.
Să mă aplec – să declar orice fel de
stări de alertă.
Asul de treflă întors înseamnă moarte în familie,
Mă fascinează toate chestiile sănătoase
și faptul că în același loc se poate
ajunge în diferite moduri; și-același loc spre-al părăsi căi felurite te călăuzesc.
Asul de treflă întors înseamnă moarte în familie.
Kaamos
Luna ca un gel îneacă-n fluidă mistuire arătările nopții;
șiroind, șerpuind în jurul pieptului, un fluid a prins viață cu adevărat.
Fluidul ca o șuviță de păr pe deasupra pântecului,
luna congestionată în spațiu ca un deget strivit într-un inel.
Părul are viață scurtă, la fel ca și fluturele de noapte; nici eu nu trăiesc cu mult mai mult – și atunci, de ce să mă tem.
Mai bine să scapi de degetul strivit de inel;
smulge-mi degetul; se va naște Satan.
Surprins dedesubtul faptei
Dar creierul este cel ce domnește peste trup și peste puterile-i
în freamăt neîncetat
mai bine ar fi de le-ar conduce inima
Și-o perlă-ți crește-n pântec
înainte de a zămisli o perlă, ea ți se va oglindi în ochi
ai o problemă internă îți strălucesc circuitele lăuntrice
astrocitul se șubrezește orhideea înflorește
noapte întunecată în strălucirea… radiante
nu este un diagnostic, ci o constatare
am visat un puișor pe care-l purtam în mână
motanul ce sare la mine dintr-o parte nu-i rândunică.
Trăiască toate sistemele senzoriale
Da, cuțule, canapeaua și mirosul bunicului.
Nu, cuțule, e pătura împăturită iar bunicul nu este aici.
Mi-ar plăcea să fiu cățel: mâncare, ieșit la plimbare, somn.
Acum sunt o mână: karma, ieșit la plimbare, somn.
Sunt și laringe; primul vers dintr-o poezie.
Traducere din limba polonă de Mircea Dan Duță
Nina Manel – poetă poloneză născută la Lublin. A debutat cu volumul „Transparty” în august 2019. Este doctorandă în psihologie și locuiește la Cracovia.
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu