Literomania vă propune o rubrică permanentă numită Flash fiction stories, în care vom publica microficțiunile primite pe adresa de mail a redacției (literomania2017@gmail.com). Prin urmare, așteptăm prozele celor care scriu microficțiuni, cu mențiunea că redacția își rezervă dreptul de a alege textele pe care le va publica pe site-ul Literomania. Îi rugăm pe cei care ne trimit materiale pentru Flash fiction stories să respecte câteva reguli:
- prozele să nu depășească 1.000 de cuvinte;
- numele autorului să fie indicat la începutul textului;
- documentele să fie în format Word, cu caractere Times New Roman;
- nu acceptăm texte scrise direct în căsuța de mail;
- autorul, prin trimiterea materialului, își dă acordul tacit pentru publicarea pe Literomania.
Spor la scris!
Milica își învinge frica
Emilia Crosman
Milica era o văcuță roșie, grăsuță și drăguță, iubită de toată lumea pentru blândețea ei. Pe unde trecea, cam prin tot satul și puțin pe la marginea pădurii cât să respire nițeluș aer curat, lăsa în urmă numai bucurie. Baba Joița, cea care o îngrijea de când era mică precum o gogoșică, nu mai putea de dragul ei și se lăuda la toate cumetrele că are o vacă cuminte ca nimeni alta, ștergându-și în repetate rânduri ochii umeziți de lacrimi duioase cu colțurile basmalei legate sub barbă cu trei noduri. Bătrâna o spăla, o țesăla, o mulgea și o îngrijea. Mai mult, îi spunea toate păsurile ei ca unei prietene, iar Milica o răsplătea ascultând cuminte, lăsându-se mângâiată și pupată, și mâncând tot ce i se punea înainte. Ocazional, o mai și lingea cu dragoste pe mână, până la cot, pentru că nu se zgârcea când era vorba de dovezi de afecțiune.
De fapt, Milica nu mânca chiar tot ce îi oferea bătrâna. Cu niciun chip nu se atingea de mere. Îi era frică și să se apropie de ele, darămite să le mănânce. Tremura ca varga de câte ori le vedea în fața ochilor și pufăia pe nări ca un taur furios. Pentru ea, erau mai înspăimântătoare decât fulgerele. Și avea toate motivele să se teamă de uneltele răului. Cum mai aruncase Tăsică, nepotul bătrânei, cu mere după dânsa în fiecare vară. Văleu! Milica sub asediu! Numai în frunte o pocnea cu merele transformate în proiectile și îi băga în nări bucățile rămase în urma măcelului. Bine că Tăsică crescuse și nu-i mai pria viața la țară, altfel… nu știa, draga de ea, dacă ar fi putut să se mai abțină în continuare să nu-l ia în coarne puțintel, o urecheală părintească, nicidecum o răzbunare plănuită la rece, desigur. Ar fi meritat o scărmăneală, Michiduță, dar prea-l iubea baba Joița și se topea de dorul lui. L-a iertat. Nu ar fi putut să facă ceva care s-o supere pe bătrână.
Tot trăind cu teama-n suflet, Milica s-a îmbolnăvit. Nu mai ieșea din grajd, nu o interesa mâncarea, rumega privind în gol și bea apă cât să-și umezească limba. Privea lung, privea duios, privea… și baba Joița nu știa ce să-i mai facă. O îmbia cu tot felul de bunătăți, dar văcuța, tot mai slăbită, refuza.
Într-o zi, bătrâna a căzut lângă iesle în timp ce se spetea să pună o pală de fân proaspăt în ea și nu s-a mai ridicat. Milica, foarte îngrijorată și simțind pericolul, dar vlăguită, a văzut un măr care se rostogolise din șorțul babei Joița și a știut că singura salvare era să-l mănânce și să facă zgomot ca să vină vecinii la ea. Închise ochii dramatic și se sacrifică. Surpriză! Sacrificiul ei avea gust dulce-acrișor. O clipă s-a cufundat în plăcerea de a roade ceva atât de bun. Mmmm! Apoi, cu puținele puteri date de mărul magic, a început să mugească și să ragă atât de sfâșietor încât ajutoarele au venit degrabă și au salvat-o pe buna ei stăpână. De atunci, Milica își petrecea timpul liber mâncând mere întru amintirea eroului căzut în burta dânsei, cu sufletul plin de recunoștință și cu papilele de-a dreptul încântate.
Emilia Crosman are 29 de ani și este din București. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția Studii Iudaice – disciplină complementară Limba și Literatura Catalană (2013-2016) și Masterul de Studii Religioase – Texte și Tradiții (2016-2018). A debutat cu proza scurtă intitulată „Fripturică” în cadrul rubricii „Flash fiction stories” a publicației „Literomania” (în nr. 181), unde a continuat să publice proză scurtă.
Scrie un comentariu