G.E.N.

Avocata, pacienta și alte desfătări

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

S-au anunțat nominalizările premiilor Kitschies, pentru cel mai inteligent, progresist și distractiv SF publicat în 2018. Interesante ca în fiecare an, liste celor două categorii de literatură (Roman și Debut) arată așa:

The Red Tentacle (Roman)

„Record of a Spaceborn Few”, de Becky Chambers (al treilea volum din seria Wayfarers; primul volum a fost tradus și la noi: „Un drum lung spre o planetă mică și furioasă”, Herg Benet, 2017, traducere de Alexandru Voicescu)

„The Smoke”, de Simon Ings

„Circe”, de Madeline Miller

„Rosewater”, de Tade Thompson

„Unholy Land”, de Lavie Tidhar

The Golden Tentacle (Debut)

„Children of Blood and Bone”, Tomi Adeyemi („Urmașii de sînge și os”, Epica, 2018, traducere de Cristina Jinga)

„Semiosis”, Sue Burke

„The Poppy Way”, R.F. Kuang

„Sweet Fruit, Sour Land”, Rebecca Ley

„Frankenstein in Baghdad”, Ahmed Saadawi („Frankenstein în Bagdad”, Paralela 45, 2018, colecția Ficțiune fără frontiere, traducere de Cătălina Stanislav)

Premiile vor fi decernate în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Londra, pe 15 aprilie.

 

VOCEA RĂSPÎNDACULUI NAȚIONALE

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici.

12 martie. La Alba Iulia s-a înființat „SF, Fantasy & Horror Club Alba”. Întîlnirile clubului vor avea loc la Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, sub forma unor ateliere coordonate de Lucian-Dragoş Bogdan.

16 martie. Muzeul Național al Literaturii Române. O discuție cu Flavius Ardelean, autorul romanului „Bezna. Povestitorii din conacul lui von Veltheim” (Polirom Junior, 2018), moderată de Vasile Ernu.

La discuție, care va avea loc la ora 11.00 în Sala Perpessicius a Muzeului, din Strada Nicolae Crețulescu, nr. 8, sînt așteptați copiii cărora le plac poveștile cu monștri, aventuri și mistere. Pe site-ul editurii se spune că romanul „este o poveste despre prietenie şi curaj, despre răul deghizat în bine şi despre binele cu chip de rău, pe scurt, o carte despre puterea cuvintelor şi despre magia basmelor”.

Despre „Bezna„ și despre romanul terminat de curînd, un scurt interviu cu Flavius Ardelean în secțiunea LA CEAS DE TAINĂ.

 

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii.

12 februarie. A apărut „The City in the Middle of the Night”, al doilea roman al lui Charlie Jane Anders. Primul a fost „Toate păsările din cer”, apărut în limba română la Paladin, în 2017 (traducere de Mihai-Dan Pavelescu), roman care i-a adus premiile Nebula, Locus, Crawford și o nominalizare la Hugo.

21 februarie. C.J. Tudor publică și ea al doilea roman, „The Taking of Annie Thorne”. Romanul a fost achiziționat de Nemira, ca și primul primul, apărut deja, cu titlul „Omul de cretă” (Nemira, 2019, traducere de Alexandru Macovescu).

5 martie. După cele 10 volume din seria Louise Rick, a scriitoarei daneze Sara Blaedel, cititorii de limbă engleză au ocazia să vadă în librării cea de-a doua carte din noua serie Family Secrets: Her Father’s Secret (titlul original „Ilkas Arv”). Cărțile Sarei Blaedel au fost publicate în 17 țări și vîndute în peste 3 milioane de exemplare. În limba română încă nu a fost publicată.

7 martie. „La cage” (titlul original: „Búrið”), de Lilja Sigurdardottir, una dintre scriitoarele islandeze în plină ascensiune, a apărut în Franța. Este cel de-al treilea roman din seria Reykjavik Noir – în limba engleză au apărut pînă acum doar primele două volume. Deși este foarte prezentă în ultima vreme la festivalurile de literatură polițistă din lume și foarte tradusă, la noi încă n-a anunțat nimeni că ar fi achiziționat drepturile de publicare. Lilja Sigurdardottir face parte din grupul de scriitori islandezi care organizează Iceland Noir, unul dintre cele mai celebre festivaluri de mystery&thriller din lume. Lilja Sigurdardottir, alături de un alt scriitor islandez, Arni Thorarinsson, va participa la sfîrșitul lunii martie la Quais du polar, festivalul de la Lyon, la care va fi și România prezentă prin George Arion, Lucian-Dragoș Bogdan și Bogdan Teodorescu.

 

WEB SIDE STORY. Ce se mai vorbește pe net.

Producătorii serialului suedez „Rebecka Martinsson”, realizat după romanele scrise de Åsa Larsson, au anunțat că, în sezonul doi, rolul avocatei-detectiv nu va mai fi jucat de Ida Engvoll. În locul ei a fost angajată Sacha Zacharias, pe care am mai văzut-o în roluri episodice în seriale ca Modus, Beck și chiar Rebecka Martinsson. În limba română au apărut trei romane din seria Rebecka Martinsson, toate la Editura Trei: „Furtună solară” (2011, traducere de Elena-Maria Morogan), „Noapte albă” (2011, traducere de Laura Karsch) și „Pontonul negru” (2014, traducere de Laura Karsch).

„Her Body” se va chema noul serial pe care îl vor produce Imagine Television și FX Production, adaptînd volumul de povestiri al lui Carmen Maria Machado „Her Body and Other Parties”. Volumul, publicat și în limba română („Corpul ei și alte desfătări” – Vellant, 2018, colecția Endorfiction, traducere de Vali Florescu), i-a adus autoarei mai multe premii, printre care Shirley Jackson și William Crawford, și nominalizări la World Fantasy, Locus, National Book, Kirkus, PEN/Robert Bingham în 2018. Machado va fi unul dintre producătorii serialului.

 

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

La Polirom Junior a apărut romanul grafic „Ferma animalelor”, de George Orwell, ediție adaptată și ilustrată de Odyr (traducere de Ona Frantz).

Descrierea editurii: Cînd animalele de la fermă îşi alungă stăpînul beţiv, toate sînt cuprinse de un zel colectiv. Fiecare munceşte peste program, astfel productivitatea creşte şi, pentru moment, gurile sînt sătule. Regulile de aur ale colectivităţii vor fi înscrise cu litere uriaşe pe un hambar: toate animalele sînt egale, nici un animal să nu bea alcool, să nu poarte haine, să nu doarmă în pat, să nu-şi ucidă semenii. Dar nu trece mult pînă cînd porcii preiau conducerea fermei şi se bucură de privilegiile puterii. Punctul culminant, o subtilă ironie la adresa regimului comunist, poate fi înţeles fie şi numai din ultima regulă care mai rămîne înscrisă pe hambar: „Toate animalele sînt egale, dar unele animale sînt mai egale decît altele”.

„Fata și noaptea” este romanul lui Guillaume Musso pe care îl publică Editura Trei, în traducerea Dianei Morărașu.

Descrierea editurii: RIVIERA FRANCEZĂ, IARNA LUI 1992. Când liceul ei este închis din pricina unei furtuni de zăpada, Vinca Rocwell, elevă eminentă, fuge cu profesorul de filozofie, cu care are o relație secretă de ceva vreme. Dar nimeni nu o va mai vedea vreodată.

RIVIERA FRANCEZĂ, PRIMĂVARA LUI 2017. Cîndva de nedespărțit, Manon, Thomas și Maxime, cei mai buni prieteni ai Vincăi, nu și-au mai vorbit de la terminarea liceului. Acum, după 25 de ani, se întîlnesc la reuniunea cu colegii de clasă. Cei trei sunt uniți de un secret copleșitor: în adolescență au săvîrșit o faptă înfiorătoare, iar adevărul este pe cale să iasă la iveală. Un adevăr tulburător și diabolic.

11 martie. Nemira a publicat romanul „Aurora”, de Kim Stanley Robinson (colecția Armada, traducere de Gabriel Stoian).

12 martie. La Editura Litera a apărut, în colecția BuzzBooks, romanul „Prin ochii ei”, de Sarah Pinborough (traducere de Adriana Bădescu).

19 martie. Editura Litera lansează pe piață romanul „Pacienta tăcută”, de Alex Michaelides (colecția BuzzBooks, traducere de Dana-Ligia Ilin).

Descrierea editurii: Viața Aliciei Berenson este aparent perfectă. Pictoriță renumită căsătorită cu un fotograf de modă, ea trăiește într-o casă superbă, cu vedere spre parc, într-una dintre zonele cele mai dorite din Londra. Într-o seară, soțul ei Gabriel se întoarce acasă tîrziu de la o ședință foto, iar Alicia îl împușcă de cinci ori în față și apoi rămîne tăcută mai mulți ani. Refuzul Aliciei de a vorbi sau de a da orice fel de explicații transformă o tragedie domestică în ceva mult mai teribil, un mister care captează imaginația publică și o face pe Alicia celebră. Prețul tablourilor sale crește astronomic, iar ea, pacienta tăcută, este ascunsă de tabloide și de lumina reflectoarelor la The Grove, un spital psihiatric de maximă securitate din nordul Londrei. Theo Faber este un psihoterapeut care a așteptat multă vreme oportunitatea de a lucra cu Alicia. Hotărîrea lui de a o face să vorbească și să dezvăluie misterul motivului pentru care și-a împușcat soțul îl poartă pe un drum plin de primejdii – o căutare a adevărului care amenință să-l distrugă… „Pacienta tăcută” este un thriller psihologic șocant despre un act de violență extrem al unei femei împotriva soţului ei – și despre un terapeut obsedat de descoperirea motivului din spatele acestui act…

 

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

Cele trei volume – „Portretul lui Dorian Grey”, de Oscar Wilde, „Dracula”, de Bram Stoker, și „Frankenstein”, de Mary Shelley au fost publicate de Titan Books, în seria Penny Dreadful, la 2 septembrie 2014.

 

 LA CEAS DE TAINĂ

Interviuri, declarații, declamații, șoapte, convorbiri.

Michael Haulică: Ultima ta carte publicată, „Bezna. Povestitorii din conacul lui Velthem”, a apărut la Polirom Junior. Eu credeam că literatura horror nu e pentru copii, ci doar pentru adulți. Risipește-mi, te rog, prejudecățile.

Flavius Ardelean: Dacă nu ne gîndim la horror ca la un gen anume, ci ca la un instrument în tolba povestitorului, atunci elementele de groază în literatura pentru copii există încă de la începuturile sale, dacă ne gîndim, de exemplu, la basme, în care scenele îngrozitoare aveau o dimensiune moralizatoare. Însă chiar și dacă îl tratăm ca pe un gen de sine stătător, ne putem aminti seria de cărți de mare succes „Goosebumps”, desenele animate cu Scooby Doo și multe, multe alte exemple. Nici eu și nici editura nu considerăm că seria „Bezna” este una de groază per se, ci un ciclu de romane de aventuri, cu elemente fantastice și de groază, așa cum consider că trebuie să fie orice aventură interesantă. Pe lîngă că este vie și de nepotolit, literatura de groază te pune în fața unor situații critice și te poate înarma cu uneltele necesare evadării din acele momente grele ale vieții, iar toate acestea sînt lucruri pe care aș vrea să le cunoască orice copil născut în lumea noastră nesigură și periculoasă.

MH: E mai greu de scris horror pentru copii decât pentru adulți?

FA: Deocamdată aș spune că da. Încă mai învăț, încă mai experimentez, și e prea curînd pentru a putea a emite vreun verdict categoric, însă înclin să cred că da. Ce este greu este ponderea – întrebarea, de fiecare dată, la fiecare scenă, dacă am apăsat pedala prea tare sau nu, dacă am împins lucrurile dincolo de o limită a suportabilului pentru un cititor tînăr. Însă, pe de altă parte, e și ușor pentru că horrorul lucrează cu esențe, coboară la bază, iar asta este exact ceea ce face și literatură bună pentru copii. Deci merg mînă în mînă. Copiii sînt mult mai aproape, cronologic, de imaterial, de necunoscut, de dincoace-și-dincolo-de-toate, deci sînt, cred eu, înzestrați cu antene fine pentru multe dintre laturile, ungherele și umbrele literaturii de groază.

MH: Ai scris pe Facebook că ai mai terminat un roman. Tot horror? Tot pentru copii? Tot Polirom Junior? Poți să spui în două fraze despre ce e vorba în carte?

FA: De fapt, am terminat de scris două romane, unul pentru adulți, scris între 2016 și 2018, și unul pentru copii, început anul trecut și terminat acum vreo lună. Cel pentru copii, „Micul rocker în Mecanopolis”, are mult mai puține elemente de groază; este un soi de aventură sf cu niște steampunk, cu niște western, cu niște new weird. Este vorba despre un băiat, Oliver, care este pasionat de rock și care cântă la chitară, la fel ca tatăl lui, care a murit într-un accident de motocicletă cu cîțiva ani în urmă. Ollie trăiește acum cu mama și cu sora lui și are un singur prieten cu care deseori se ascunde de Tommy Lamă Ramirez, bătăușul școlii. Însă într-o răfuială cu Ramirez, Ollie leșină lngă un camion, clipă în care alunecă într-un univers magic și se trezește lîngă fantasticul oraș Mecanopolis. Împreună cu noii săi prieteni, scheletele din formația The Bones, Ollie pleacă la drum să salveze orașul de O Mie și Una de Lame și să își găsească tatăl în Lumea de Sub Camion. O aventură fantastică în care Ollie va întîlni mașinomonștri, turbărici, un neam de șobolani goniți din subterane și acarieni de praf înțelepți ce dețin secretele lumii, creaturi de sticlă și schelete care cântă rock, totul într-un oraș mecanic misterios din Lumea de Sub Camion. M-am distrat teribil scriind cartea asta. A fost oferită editurii Polirom Junior, cu care am deja o relație excelentă și care au acceptat cartea cu bucurie, și Ecaterina G. lucrează deja de zor la ilustrații, planul fiind să apară la finalul acestui an.

Celălalt roman, „Dogma. O contagiune în trei acte”, este o carte la care țin enorm. Este o întoarcere pe tărîmuri interioare foarte personale, ceva ce nu am mai făcut de cînd scriam la debutul meu, de prin 2009-2010. Vorbește despre întoarcerea acasă a unui tînăr scriitor pe nume Flavius Ardelean și este o scufundare în cheie new weird / realism magic în copilăria acestuia, pe un fundal de viitor imediat apăsător și tulburător. Despre acest roman nu vreau însă să vorbesc deocamdată – aștept să-și găsească casa (editorială) și să începem pregătirile pentru publicarea ei în 2020. Este o poveste întunecată, mistică, lascivă și lipsită de speranțe, așa cum îmi place mie.

Și, pentru că ai adus vorba despre cărți horror, chiar luna aceasta am semnat un contract cu o editură pentru un volum de povestiri și nuvele macabre, prima carte de povestiri după „bizaroproze”, ce va conține texte scrise între 2014 și 2017. Cartea va apărea probabil anul acesta, dacă totul curge conform planului.

Hai, lecturi plăcute și să ne vedem cu bine! Mulțumesc pentru interviu, Mike!

MH: Mersi și eu, și baftă cu cărțile, cu editurile, cu drepturile de autor și cu tobele.

Parteneriat media

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu