Semnal editorial: „Fiu de ticălos” de Sorj Chalandon

La Humanitas Fiction, va apărea romanul „Fiu de ticălos” de Sorj Chalandon (traducere și note de Daniel Nicolescu).

Roman finalist la Premiul Goncourt 2021, „Fiu de ticălos” este o explorare a relației tumultuoase a autorului cu tatăl său și o meditație tulburătoare despre adevăr și minciună, despre vinovăție și responsabilitate personală și colectivă.

Fiul de ticălos este nimeni altul decât autorul cărții. Reporter special însărcinat cu relatarea unor evenimente cruciale, Sorj Chalandon scrie acum un roman autobiografic, folosind deopotrivă condeiul obiectivității reportericești și pe cel al confesiunii amare, cutremurate de descoperirea adevărului despre tatăl său. Din poveștile copilăriei aflase că acesta luptase în Rezistența franceză, dar, căpătând un târziu acces la arhive, coroborând documente până atunci clasificate, declarații de la martori, procese verbale de anchetă, concluzii ale investigatorilor oficiali, autorul-fiu-de-ticălos realizează că, de fapt, tatăl său avusese mai multe vieți și dusese mai multe războaie. Fusese colaboraționist și comunist, îl păzise pe însuși Hitler în buncărul său berlinez și dezertase, din motive obscure, din cinci tabere diferite. Sau că era posibil să fi fost și să fi făcut toate acestea. Pentru că poveștile lui prezente, amestecate cu confesiunile trecute și cu înscrisurile din dosar, dezvăluie un personaj care de fapt fabulează permanent, care-și visează vieți paralele și ajunge să creadă în ele, care minte cum respiră și dincolo de momentul când nu mai poate respira. O Șeherezadă mereu vinovată, care își inventează biografii convenabile, doar ca să dea bine în ochii celorlalți și mai cu seamă în ai săi.

Scriitorul francez SORJ CHALANDON s-a născut la 16 mai 1952 în Tunis. Din 1973 până în 2007 a fost reporter, apoi redactor-şef adjunct la „Libération”, iar din 2009 este redactor la „Le Canard enchaîné”. A realizat reportaje despre Liban, Iran, Irak, Somalia şi Afganistan, experienţă pe care a folosit-o din plin în scrierile sale literare. În 1988 a primit Premiul Albert Londres pentru reportajele despre Irlanda de Nord şi despre procesul Klaus Barbie. A debutat ca romancier în 2005, cu „Le petit Bonzi”, şi de atunci romanele sale au fost recompensate cu numeroase premii literare importante: în 2006, Premiul Médicis pentru „Une promesse”, în 2008, Premiul Joseph Kessel şi Premiul Simenon pentru „Mon traître”, în 2011, Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze pentru „Retour à Killybegs”. Pentru romanul „Al patrulea zid” („Le quatrième mur”, 2013; Humanitas Fiction, 2014) a primit Goncourt des lycéens şi Premiul Liste Goncourt – le Choix Roumain. În 2015 publică romanul „Profession du père”, urmat de „Le jour d’avant” (2017) și „Une joie féroce” (2019). În 2021 apare „Fiu de ticălos” („Enfant de salaud”), roman finalist la Premiul Goncourt.