1.
Dacă pornești la drum ai grijă să fie o călătorie lungă
peregrinare aparent fără țel rătăcire pe orbecăite
să cunoști asprimea pământului nu doar cu ochii ci și pipăind
să măsori lumea cu toți porii
2.
Împrietenește-te cu grecul din Efes evreul din Alexandria
te vor conduce prin bazare adormite
prin orașe ale tratativelor criptoporticuri
acolo deasupra athanorului stins al tăbliței de smarald
se leagănă Basileos Valens Zosima Geber Filader
(aurul s-a evaporat a rămas înțelepciunea)
prin vălul întredeschis al Izidei
coridoare ca niște oglinzi înrămate în beznă
inițieri tăcute și orgii nevinovate
prin galerii părăsite ale miturilor și religiilor
veți ajunge la zeii dezgoliți fără simboluri
morți adică veșnici în umbra propriilor monștri
3.
Dacă ai aflat sub tăcere cunoștințele
învață din nou lumea precum filozoful ionic
gustă apa și focul aerul și pământul
fiindcă ele vor rămâne când totul va trece
și va rămâne călătoria chiar dacă nu mai este a ta
4.
Atunci patria ți se va părea mică
leagăn barcă legată de ramură cu firul de păr al mamei
când îi vei pomeni numele nimeni dintre cei de lângă vatră
nu va ști după care munte zace
și la ce arbori dă naștere
când într-adevăr are nevoie de atât de puțină tandrețe
repetă înainte de a adormi sunetele ridicole ale graiului
că – sau – se
zâmbește-i icoanei oarbe înainte de culcare
brusturelui pârâului cărăruii luncii
casa s-a dus
există un nor deasupra lumii
5.
Descoperă efemeritatea graiului puterea regală a gestului
inutilitatea noțiunilor puritatea vocalelor
cu care se poate exprima totul jale bucurie încântare furie
dar fără mânie
acceptă totul
6.
Ce oraș golf stradă râu
stâncă născută pe mare nu cere să fie numită
iar pământul este precum cerul
reperele vântului luminii tăblițele
înalte sau joase s-au făcut țărână
nisipul ploaia și iarba au nivelat amintirile
numele sunt ca muzica transparente și fără sens
Kalambaka Orchomenos Kavala Levada
ceasornicul se oprește și de acum orele sunt negre albe sau albastre
se încarcă de gândul că îți pierzi trăsăturile chipului
când cerul își pune pecetea pe capul tău
ce poate răspunde ciulinilor inscripția scrijelită
lasă șaua goală fără regret
lasă aerul altcuiva
7.
Așadar dacă pornești la drum să fie o călătorie lungă
o călătorie adevărată din care nu te mai întorci
repetiție a lumii călătorie elementară
conversație cu stihiile întrebare fără răspuns
pact forțat după luptă
o mare împăcare
Traducere din limba polonă de Constantin Geambașu
Poemul „Călătorie” face parte din volumul „Elegie la despărțire” (1990) și a apărut și în antologia „Labirint cu pereții sparți” (Editura Tracus Arte, București, 2018)
Scrie un comentariu