„Fericita lumină” de Liliana Ursu (poeme)

Căutătorul de hărţi vechi

sunt un căutător de hărţi vechi,
urmele atâtor inimi le caut cu înfrigurare
prin anticariatele Traciei,
prin târgurile adormite
de la malurile Pontului Euxin

şi tinereţea din senin apare
pe plaja Argata
şi din blândeţea catifelată a cerului ei
am sorbit fericită doar privindu-i
pe Alexandru şi Andrei şi castelele lor de nisip

sunt un căutător de hărţi vechi
ce povestesc atâtea veri, atâtea ierni
şi uneori aud
o inimă de acum o mie de ani
care mă strigă pe nume.

Din jurnalul de bord al unei zile de iunie

Şi chipul poate fi un peisaj,
o mare răscolită de furtuni,
un zbor planat de uliu către cuib
sau un buchet de viorele uitat pe un scaun
în sala de aşteptare a gării din Strasbourg.

Rinul poate fi şi el un chip. Ca şi Dunărea mea
ca şi duioşia ploii mărunte, mici mingi de cristal
pe acoperişul casei poetului din Lewisburg,
jazz astral.

bărci de pescari umplute cu soare pe Bosfor,
altfel de peisaj
sau despre extravaganţa unui oraş necunoscut,
cândva bizantin…

şi eu ce-n fiece vis, în fiece oraş al vieţilor mele
îmi inventez zilnic Bucureştiul
ştiind că în zadar m-aş întoarce
tot departe aş fi.

Teiul meu

Tei înflorit în mijlocul inimii
Vasko Popa

erai şi adăpost şi scenă atâtor mierle
şi atâtor răsărituri

iar mama, la fereastră,
pe când ne aştepta cu mâncarea caldă,
privea trunchiul tău, harfă din miresme,
din care se desprindeau feeric trei braţe uriaşe
precum o sfântă treime verde-aurie
binecuvântare vieţilor,
plecărilor şi întoarcerilor noastre.
opreai frigul, praful
şi alungai urâtul şi urletul şantierului din preajmă

Tilia, Tilia, te strig mereu
Cum mi-aş striga copilăria şi casa părintească
şi mica grădină cu minuni
de pe strada dr. Victor Babeş

te-au tăiat
pe când eram plecaţi de acasă
dar stelele mi-au dat de veste
un vaiet cosmic s-a auzit,
de parcă cineva tăia în univers
mari bucăţi de fier.

dar tu eşti viu
fiindcă un fericit parfum de tei
s-a cuibărit în tot ce trăiesc
până şi în acest laptop pe care-ţi scriu.

Bucureşti, septembrie 2017

Viaţa e tânără iar

viaţa e tânără iar,
cu marea în braţe, voal şi catifea,
sfioasă dezmierdare a ochilor aceste câmpuri de lavandă,
tainicii maci şi preajma cu salcâmi în floare
dintre Kaliakra şi Balcic.

sidef împărătesc, vin rubiniu, azur ceresc şi
verde de smarald
sunt melodioase irizări pe care apele le-mbracă,
rând pe rând,
să le dezbrace apoi
în dansul ameţitor de val

şi viaţa are iar
mireasma trandafirului de Mai.

Thracian Cliffs, iulie 2018

Fericita lumină

în bucătăria strâmtă
înfăşuram sarmale.
sleit şi mic mi-era sufletul
şi trupul tare obosit
şi deodată am ştiut că eşti foarte aproape,
dincolo de uşă de o deschideam
şi chiar am deschis-o
şi Te-am văzut deîndată
stăteai în faţa bradului abia împodobit
şi mă priveai cu atâta iubire,

nu erai Pruncul sfânt abia născut
erai Hristosul Domnului coborât de pe cruce
şi înviat
şi atât de viu în casa mea ai coborât
că sufletul meu
cireş înflorit s-a făcut
de atâta fericită lumină.

Poeme în avanpremieră din volumul „Fericita lumină” de Liliana Ursu, Editura Baroque Books & Arts, 2019