G.E.N.

Multe nominalizări și un debut

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

25 aprilie. S-au anunțat nominalizările pentru Premiul Petrona, acordat în fiecare an pentru literatură polițistă nordică tradusă în limba engleză (fie autorul e nordic, fie acțiunea romanelor se petrece în țările respective):

„The IceSwimmer”, deKjellOlaDahl, tr. Don Bartlett (OrendaBooks; Norway)

„The Whisperrer”, de Karin Fossum, tr. Kari Dickson (HarvillSecker; Norway)

„The Katharina Code”, deJørnLier Horst, tr. Anne Bruce (Michael Joseph; Norway)

„The Darkness”, deRagnarJónasson, tr. Victoria Cribb (PenguinRandomHouse; Iceland)

„Resin”, de Ane Riel, tr. Charlotte Barslund (Doubleday; Denmark)

„Big Sister”, de Gunnar Staalesen, tr. Don Bartlett (OrendaBooks; Norway)

Cîștigătorul va fi anunțat în cadrul unei gale care va avea loc pe 11 mai, la CrimeFest (Bristol, 9-12 mai).

Șase autori dintre care patru – Dahl, Fossum, Horst, Jónasson – cunoscuți publicului român. Rămîne de văzut cine va aduce în limba română multpremiatul roman al lui Riel (printre altele „Cheia de sticlă” pentru cel mai bun thriller nordic în 2016) și seria „Vag Veum” a lui Staalesen.

7 mai. Au fost anunțate nominalizările la cea de-a 33-a ediție a Premiului Arthur C. Clarke:

„Semiosis” , de SueBurke (HarperVoyager)

„RevenantGun”, de Yoon Ha Lee (Solaris)

„Frankenstein in Baghdad”,  de Ahmed Saadawi (Oneworld) – „Frankenstein în Bagdad”, Paralela 45, 2018, colecția „Ficțiune fără frontiere”, traducere de Cătălina Stanislav

„The Electric State”, de Simon Stålenhag (Simon & Schuster)

„Rosewater”, de Tade Thompson (Orbit)

„The Loosening Skin”, deAliyaWhiteley (UnsungStories)

Cîștigătorul va fi anunțat pe 17 iulie la FoylesBookshop (Londra).

7 mai. S-au anunțat finaliștii premiilor Locus pentru 2018. În acest an, organizatorii au renunțat la obișnuitele 5 nominalizări, înlocuindu-le, la toate cele 16 categorii, cu un Top 10 (în ordine alfabetică totuși). Cum lista finaliștilor este prea lungă, pun doar unlink spre pagina din site-ul revistei Locus. Se pot observa, la categoriile care implică volume, autori publicați și în România, cum ar fi Becky Chambers, Nancy Kress, Alastair Reynolds, Kim Stanley Robinson, LavieTidhar (categoria Roman SF); Ben Aaronovitch, Robert Jackson Bennett, Seth Dickinson, Naomi Novik (categoria Roman fantasy) etc.

Premiile vor fi anunțate în cadrul weekendului Locus (Seattle, 28-30 iunie). Maestru de ceremonii: Connie Willis.

 

VOCEA RASPÎNDACULUI NAȚIONALE. Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo.

3-5 mai. Cel mai important eveniment care a implicat scriitori români a fost Festivalul Newcastle Noir, unde au participat Anamaria Ionescu, Teodora Matei și Bogdan Hrib.

7-8-9 mai.În România, evenimentul săptămînii a fost prezența lui JoNesbø la cele trei întîlnri cu cititorii: două la București, cu cărți de la Trei (alături de Magdalena Mărculescu, George Arion și Michael Haulică) și de la Humanitas Fiction (alături de Denisa Comănescu, Laura Câlțea și George Volceanov), și una la Brașov, din nou cu cărțile de la Trei (cu Antoneta Galeș și Laurențiu Dulman).

10 mai.La Timișoara va avea loc cea de a 33-a ediție a Sesiunii Helion. Programul zilei aici. Participă Cirian Ionuț Baciu, Eugen Cadaru, Alexandru Maniu, Cristian Vicol, Mircea Naidin, Cristian Koncz.

11-12 mai. Tot la Timișoara, cea de-a 40-a ediție a Convenției Naționale de Science-fiction (RomCon). Invitat de onoare: Gheorghe Săsărman. Invitați speciali: Eugen Cadaru, Mircea Liviu Goga, Daniel Timariu. Programul celor două zile aici, lista cu nominalizările la premiile RomConaici. Juriul premiilor RomCon: Mircea Opriță (președinte), Daniel Botgros, Mircea Liviu Goga, Doina Roman și Liviu Surugiu.

16 mai. Clubul decarte Nordic Noir va discuta romanul „Hipotermie”, de Arnaldur Indridasson (Trei, 2019, traducere de Monica Vlad). Întîlnirea va avea loc la Ceainăria Bohemia Tea House din strada Narciselor nr. 1, la ora 18.30. Moderator: Andreea Chebac.

 

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii.

4-5 mai. Bay Area Book Festival (Berkeley, California). Cu un eveniment despre Nordic Noir la care au participat Kjell Ola Dahl, Stefan Ahnhem, Ragnar Jonasson șiJenny Rogneby.

6 mai. Atreia carte a lui Emelie Schepp din seria „Jana Berzelius” („Prioett” / „SlowlyWe Die”) a apărut în Ungaria.

14 mai. A apărut „Children of Ruin”, de Adrian Tchaikovsky, al doilea roman din seria „Children of Time”. Primul roman a apărut și în românește: „Copiii timpului” (Nemira, 2018, traducere de Gabriel Stoian – Premiul Arthur C. Clarke 2015).

 

WEB SIDE STORY. Cine. Ce. Unde. Cînd. De ce.

***Tocmai am aflat că noul Nesbø, cum i se spune scriitorului norvegian Heine Bakkeid, a intrat în portofoliul Grupului Editorial Art, probabil la Paladin, care a achiziționat drepturile pentru cele două romane ale lui: „Jeg skalsavnedeg i morgen” (2016, „I Will Miss YouTomorrow”) și„Mot meg i paradis” (2018, „MeetMe in Paradise” – nominalizare la Premiul Riverton, acordat în Norvegia pentru literatură polițistă).

 

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

***A apărut „Istoria albinelor”, de Maja Lunde (Humanitas Fiction, 2019, colecția „Raftul Denisei”, traducere din norvegiană de Sanda Tomescu Baciu).

Din descrierea editurii: „Neliniștitoare, revelatoare, emoționantă și scrisă cu o măiestrie aparte, „Istoria albinelor” unește în mod surprinzător trei voci distincte din trei epoci diferite într-un roman provocatordespre supraviețuirea speciei umane. Relațiile cele mai puternice și în mod paradoxal cele mai fragile, cele dintre părinți și copii, sînt puse în echilibru cu aceea asupra căreia rareori reflectăm – relația dintre om și natură”.

*** A apărut „Numărul 5”, de Silvia Buzori (Eagle Publshing), prima culegere de povestiri polițiste și de suspans a autoarei care, sub numele Silvia Chindea, a mai publicat volumele „Șase păpuși Matrioșka” și „Moarte în Peru”.

*** A apărut „Vînător de noapte”, de Robert Bryndza (Trei, 2019, traducere de Liviu Szoke).

CU NASUL PRIN REVISTE. Reviste, fanzine, bloguri, ce-o mai fi.

***A apărut numărul 2 al revistei „Vulturul”. Copertă și iustrații de Ionuț Bănuță, proză de Marian Truță, George Cornilă, Arthur Conan Doyle, Ion Aion, Alina-Maria Duță, Gottfried Keller, Nicole Vasilvovschi, bandă desenată de Viorel Pîrligras, eseuri de Mihaela Cernăuți-Gorodeschi și Mircea Opriță.

7 mai. Liviu Szoke scrie pe blogul fanului science-fiction despre„Soare în miez de noapte”, de JoNesbø (Trei, 2019, traducere de Bogdan Perdivară).

9 mai. Andreea Chebac publică pe Bookblog un interviu cu Jo Nesbø: http://www.bookblog.ro/interviu/interviu-cu-scriitorul-norvegian-jo-nesbo-incerc-sa-ma-tin-departe-de-cititori-din-teama-de-a-nu-fi-corupt-de-dorintele-lor-in-ceea-ce-priveste-personajul-principal/

9 mai. Liviu Szoke scrie pe blogul fanului science-fiction despre „Cartea secretelor”, de E.O. Chirovici.

 

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL.Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

Pregătisem seria de trei cărți ale lui Susan Ee, apărută la Hodder în 2013-2014-2015, cînd… ce să vezi? Am descoperit că cele trei volume au apărut și în românește, ba mai mult, cu aceleași coperte. Deci Susan Ee, seria „Penryn și Sfârșitul lumii”, Editura Trei, colecția Young: „Îngeri căzuți”, 2016, traducere de Mircea Pricăjan, „Lumea de apoi” și „Sfîrșitul lumii”, ambele apărute în 2017 și traduse de Alex Văsieș.

 

À LA CARTE. Meniu de cărți. Am citit pentru dumneavoastră. Dacă doriți să revedeți. Viața-i scurtă, ochiul mic.

AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ. De bine, de mai puțin bine, de citit.

Un mare scriitor

Jo Nesbø–„Liliacul”

Trei, 2018, tradcere de Bogdan Perdivară

„Liliacul” („Flaggermusmannen”) este prima carte publicată de JoNesbø. Se întîmpla în 1997, cînd autorul norvegian avea 37 de ani. Pînă atunci terminase studii superioare economice și fusese jurnalist și agent de bursă. Din 1992 avea și o activitate intensă ca muzician, făcînd parte din trupa Di Derre, unde era solist vocal și chitarist, primul album al trupei, „Jenter&sånn”, atingînd chiar locul 1 în topurile norvegiene. Nesbø a publicat în total 11 romane în seria „Harry Hole” (al doisprezecelea îi va apărea în această vară), cinci volume în seria „Doctor Proctor” (o serie polițistă pentru copii), două în seria „Sînge pe zăpadă” și cîteva romane de sine stătătoare, ca „Fiul”, „Omul de zăpadă”, „Macbeth”, un volum de povestiri și încă un roman. Cărțile lui au fost publicate în peste 50 de țări și vîndute în aproximativ 40 de milioane de exemplare (numai în Norvegia a vîndut 3 milioane). După cîteva dintre cărțile lui s-au făcut filme – „Omul de zăpadă” (cu Michael Fassbender) și „Headhunter” – iar după  o idee a lui s-a făcut serialul „Okkupert”/„Occupied”.

„Liliacul” este cartea în care apare pentru prima dată Harry Hole, inspector la poliția din Oslo, personaj care îl va face cunoscut în toată lumea. Hole este trimis în Australia, să coopereze cu poliția din Sydney, oraș în care fusese ucisă o tînără norvegiancă. Plonjăm într-un oraș cosmopolit, în care populația gay este foarte bine reprezentată, un oraș în care polițiștii corupți, traficul și consumul de droguri sînt foarte întîlnite. Iar polițistul norvegian, cu o copilărie și o adolescență care au lăsat urme în dezvoltarea ulterioară a personalității lui, se înscrie în clișeul polițistului cu toate metehnele, clișeu pe care mulți cititori sînt gata să-l îmbrățișeze fără a se mai gîndi că poate meseria asta schimbă oamenii, că n-ai cum să reziști ani și ani în preajma crimei fără să se tulbure ceva în tine, fără să ți se pară că normalitatea nu există, că viața liniștită într-o familie armonioasă e ceva ce li se întîmplă numai altora, că, mai mult de a fi un clișeu, poate fi pur și simplu statistică. Poate cititorii ar avea de cîștigat dacă nu s-ar grăbi cu stigmatizarea drept clișeu a dramei incluse în biografia polițistului ca un fel de boală profesională.

Ancheta poliției australiene, în care Hole se implică pe măsura profesionistului care e, depășindu-și uneori statutul de invitat, îl poartă pe acesta în baruri frecventate de gay, cum ziceam, dar și de interlopi, de prostituate sau de fete venite în vizită cu ceva vreme în urmă și rămase acolo, ca vaporul rusesc al lui Márquez, și într-unul din acele baruri o cunoaște pe Birgitta, o suedeză care va deveni importantă pentru el, dar și pentru desfășurarea romanului lui Nesbø.

E prima carte a lui Nesbø, dar întîlnim deja semne, tehnici, concepte pe care le vom găsi apoi în celelalte romane ale lui. Felul în care se construiesc personajele, pas cu pas, secvență cu secvență, punînd carne pe ele, făcîndu-le personaje vii, cu probleme, cu gînduri, cu idei despre lume și viață, cu preferințe muzicale sau literare – asta e una dintre constantele scrisului  lui Nesbø, lumea ascultă muzică și citește cărți, poate e ceva specific Norvegiei aici, poate e ceva ce au în comun scriitorii nordici, impregnarea scrisului lor cu elemente ale culturii și civilizației, ale societății în care trăiesc. Întîlnim poveștile alea mărunte de care sînt pline cărțile lui, povești care dau culoare narațiunii și personajelor, povești care, uneori, par că nu au nici o relevanță în context, pentru ca, după cîteva zeci de pagini, să apară un element care face ca mica povestioară „inutilă” de mai devreme să apară ca indispensabilă pentru a înțelege firul narativ principal sau motivațiile personajelor. Întîlnim dialogurile, scrise parcă de un dramaturg/scenarist care trebuie să exprime mult mai mult printr-un schimb de replici decît doar niște replici și contrareplici.

Dar, mai ales, peste toate astea, întîlnim marile teme dintotdeauna ale literaturii, ale literaturii care contează: viața, moartea, credința, iubirea, prietenia, loialitatea, trădarea, asumarea răspunderii propriilor fapte, gelozia, răzbunarea etc.

„Liliacul” este o carte foarte bună și gîndiți-vă că este prima carte scrisă de Jo Nesbø. Toate celelalte sînt mai bune ca asta.

 

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu