Cronici

Tinerii și mondializarea literaturii române

Am citit două antologii de proză scurtă scrisă de liceeni: una apărută la Editura Eikon în 2018, ca urmare a unui concurs în parteneriat cu Radio România București, cealaltă fiind o culegere de texte ale elevilor premiați la Festivalul de Proză „Augustin Buzura”, publicată de Editura Muzeul Literaturii române anul acesta. Autorii sunt tineri născuți în anii 2000, din diverse localități și școli din țară, acolo unde anunțurile făcute de profesori și de mediul online au ajuns, așadar, acoperă o arie socială largă. Juriile au avut probabil o misiune grea, una dintre antologii ajungând la un număr impresionant de pagini – aproape 500. Evident, inițiativele sunt mai mult decât lăudabile și necesare pentru stimularea unor valuri noi de scriitori, pentru încurajare și emulație. Aceste inițiative aparțin mediului privat și sunt o bine-venită provocare în lumea educației umaniste – mai există încă vechiul concurs patronat de stat „Tinere condeie”, dar cu o mai mică rezonanță decât acum mulți ani.

Mai întâi, am remarcat talentul, forța, autenticitatea celor mai multe dintre scrierile incluse în aceste antologii. Diverse jocuri narative, de la formula persoanei întâi, preferată, a naratorului-personaj, până la construcții mai ludice, de tip puzzle, în contratimp, cu perspective aparținând unor voci diferite etc.; de la proza reflexivă, meditativ-confesivă, apropiată de nevoile de auto-comunicare și de psihologia vârstei, până la narațiuni de tip suspans, thriller și SF, cu dialoguri bine articulate etc. Estetic vorbind, foarte multe proze sunt realmente reușite, promițând viitori scriitori de succes.

Apoi, devine simptomatică aria tematică, a subiectelor alese, a mediilor înfățișate. Se desprind, cumva, două dominante. Prima dominantă ține de fantasmele, frământările, căutările specifice vârstei, de sentimentele și dramele trăite în familie sau în cercul de prieteni: iubirea, căutarea identității, sarcina nedorită, violul (hélas!), consumul de droguri, divorțul părinților sau abandonul, sensul vieții, religiosul și experiența mistică, devenirea, timpul, prietenia etc. A doua dominantă vine probabil din lecturile acestor adolescenți – în mod previzibil, nu dintre cele recomandate în programele școlare, ci titluri în vogă aflate pe piața cărții mondiale, tipărite sau în variantele electronice, în română sau în engleză. În acest imaginar produs de experiența lor culturală intră întâmplări SF sau specifice literaturii thriller, lumi fantastice și apocaliptice, spații exotice sau no man’s land, orașe care se pot situa oriunde în lume sau cabane rătăcite undeva în zona temperată etc. De foarte multe ori, numele personajelor nu sunt „românești”, sunt Olie sau Marylenne sau Joshua sau Winifred ș.a.m.d. Există și trimiteri culturale serioase, de la Platon la Heidegger și Albert Camus – precizez pentru nostalgicii establishmentului de altădată sau pentru cei care jelesc moartea valorilor și neaderența noilor generații la „profunzimile” culturii.

În concluzie, scriitorii noștri de mâine sunt deja mondializați și par să fi învățat că literatura este „un joc serios”. Vor exista, cu siguranță, și unii care să se hrănească mai puțin din ultimele tendințe în materie de carte de pe amazon.com și care se vor întoarce la imaginarul „local”, la fel de important și care poate vinde la fel de bine, la un moment dat. Modelele livrești autohtone de ieri sau de azi nu par deocamdată să conteze prea tare, dar timpul singur hotărăște, și formarea acestor liceeni care vor să devină autori este încă la început.

 

„Curse pentru vise. Proza scurtă merită mai mult”, Editura Eikon, 2018, 492 p.

„Din viața unor tineri curajoși și originali. Culegere de texte ale elevilor premiați la Festivalul de Proză «Augustin Buzura»”, Editura Muzeul Literaturii Române, 2019, 230 p.

 

Despre autor

Dorica Boltașu Nicolae

Dorica Boltașu Nicolae

Dorica Boltașu Nicolae a absolvit Facultatea de Litere a Universității București, un master în Teoria literaturii și un doctorat în Filologie.
Este autoarea unei cărți de teorie și critică literară, „Limite și libertate. Radicalism și reconstrucție în hemeneutica secolului XX”, Editura Niculescu, 2014, nominalizată la Premiile revistei „Observator cultural”. De asemenea, a publicat articole și eseuri în „Observator cultural”, „Cultura”, „Cuvântul”, „Euresis”, „Dilema veche”. În 2019, a contribuit la antologia „Prof de română. O altfel de antologie de texte” (CDPL, coord. un cristian).

Scrie un comentariu