Zale Noir la Polar

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

***S-au anunțat nominalizările la premiile Hugo. La categoriile care implică volume de ficțiune individuale avem așa:

ROMAN: The Calculating Stars, de Mary Robinette Kowal, Record of a Spaceborn Few, de Becky Chambers (primul roman al seriei a apărut la Herg Benet), Revenant Gun, de Yoon Ha Lee, Space Opera, de Catherynne M. Valente, Spinning Silver, de Naomi Novik (șase romane i-au apărut la Nemira), Trail of Lightning, de Rebecca Roanhorse (apare la Nemira).

NUVELĂ: Artificial Condition, de Martha Wells (apare la Paladin), Beneath the Sugar Sky, de Seanan McGuire (primul volum al seriei a apărut la Leda Edge), Binti: The Night Masquerade, de Nnedi Okorafor, The Black God’s Drums, de P. Djèlí Clark, Gods, Monsters, and the Lucky Peach, de Kelly Robson, The Tea Master and the Detective, de Aliette de Bodard.

Premiile vor fi anunțate în cadrul Worldcon (Dublin, 15-19 august 20190.

***Un anunț care a întristat iubitorii de fantasy: premiile David Gemmell își încetează existența după 10 ani. Între 2009 și 2018 au fost premiați Robin Hobb, Mark Lawrence, Brandon Sanderson, Brent Weeks, Patrick Rothfuss, Joe Abercrombie, Andrzej Sapkovski (cărțile lor au apărut/apar la Nemira, Paladin, Trei, Polirom).

VOCEA RĂSPÎNDACULUI NAȚIONALE

Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, noutăți editoriale. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story. Cărți aruncate din turn.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo.

4 aprilie. Speculative Fiction in Translation publică povestirea „The Last Journey”, de Florin Purluca.

5 aprilie, ora 14:00. La Bookfest Timișoara se lansează „Noir de Timişoara”, un volum de povestiri polițiste coordonat de Daniel Timariu.

6 aprilie, ora 13.00, Clubul Antares, la Secția de Copii și Tineret, Centru de Excelență, a bibliotecii județene „George Barițiu” Brașov, strada Iuliu Maniu nr 6.

Lansări de carte: Voicu Bugariu, Sergiu Someșan, Anamaria Borlan, Dan Apostol; lansarea volumului „Antologia Science Fiction 2018” și a revistei CSF; întîlnire cu Marian Truță și Dănuț Ungureanu.

13-14 aprilie. Are loc cea de-a 8-a ediție a Tîrgului de carte SF „Final Frontier”. Invitat special: Ana-Maria Negrilă. Locul de desfășurare: Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, Splaiul Unirii nr. 176.

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii.

*** A apărut, la începutul anului, volumul „Where Have All the Young Girls Gone”, al scriitoarei finlandeze Leena Lehtolainen. Este cel de-al 11-lea volum al seriei Maria Kallio apărut în limba engleză. Volumul a apărut și în limba română, cu titlul „Unde-au dispărut copilele…” (Hardcover&Paperback, 2012, traducere de Raluca Conescu).

6-7 aprilie. Are loc Krimessen Horsens, festivalul danez de literatură polițistă. Printre invitați: Sara Blaedel, Leif Davidsen, Jens Henrik Jensen, Jussi Adler-Olsen (Danemarca), Camilla Grebe, Camilla Läckberg, Michael Hjorth și Hans Rosenfeldt (Suedia), Elly Griffith, B.A. Paris (Marea Britanie) și alții. Mai multe amănunte săptămîna viitoare.

WEB SIDE STORY. Ce se mai vorbește pe net.

Amazon Prime va face un serial după romanul „Wild Seed”, de Octavia Butler, apărut în 1980. Scenariul va fi scris de Nnedi Okorafor (al cărei roman, „Cine se teme de moarte” – Premiul World Fantasy 2011 – va apărea în curînd la Polirom) și Wanuri Kahiu, care va semna și regia. În rolul principal o vom vedea pe Viola Davis, cîștigătoare a premiilor Oscar, BAFTA, Globul de aur, Emmy etc.

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

*** A apărut o nouă ediție a romanului „Alif nevăzutul”, de G. Wilow Wilson (Young Art, 2019, traducere din limba engleză de Andra Matzal și Cosmin Postolache – Premiul World Fantasy 2013).

*** „Anatomia unui scandal”, de Sarah Vaughan (Litera, 2019, colecția BuzzBooks, traducere de Dana-Ligia Ilin).

Descrierea editurii: Soțul lui Sophie, James, este un tată iubitor, un bărbat charismatic și un ministru de succes. Cu toate acestea, el este acuzat de o infracțiune teribilă – de faptul că și-ar fi violat o colegă. Sophie este convinsă că e nevinovat și e disperată să-și protejeze familia de minciunile care amenință să o distrugă.

Kate este avocata acuzării: o profesionistă cu experiență care știe că, la tribunal, tot ce contează este să cîștigi. Și totuși ceea ce caută Kate este adevărul. Ea e sigură că James este vinovat și e hotărîtă să-l facă să plătească cu orice preț.

Cine are dreptate în ceea ce-l privește pe James? Sophie sau Kate? Și are vreuna din ele mai multe informații decît cele oferite de instinct și de experiența personală?

10 aprilie. Apare „Autonom”, de Annalee Newitz (Armada, traducere de Mihai Iordache)

Descrierea editurii: Pămîntul, 2144. Cetățenia a fost înlocuită de franciză, iar oamenii lucrează alături de roboți avansați, care încep să dea semne de emancipare.

Judith Chen „Jack“ este pirat și, din propriul submarin, le distribuie medicamente săracilor. Dar cel mai recent, Zacuity, provoaca victime, iar Jack trebuie să descopere repede antidotul.

Pe urmele ei porneste o pereche neașteptată: Eliasz, un agent militar angajat de cea mai mare companie farmaceutică, și partenerul său robot, Paladin. În goana după informații, cei doi se apropie mai mult decît credeau că e posibil.

Însă cel mai important e să oprească epidemia bizară care distruge vieți și aproape îneacă New Yorkul.

10 aprilie. Apare o nouă ediție a celebrei „Dune”, de Frank Herbert (Armada, traducere de Ioan Doru Brana). Prezentarea grafică: Alin-Adnan Vasile.

13 aprilie. Final Frontier, tîrgul de carte SF&Fantasy, ora 16.15: lasare „Tărîmul morților”, de Jean-Christophe Grangé (Crime Scene Press, 2019, traducere de Horia Nicola Ursu). Participă: George Arion, Alexandru Arion, Michael Haulică, Horia Nicola Ursu.

14 aprilie. Final Frontier, ora 15.00. Lansarea celui de-al treilea roman din seria „Baladele Nlithiei”, de Mircea Țara: „Căderea celor 7 turnuri”. Participă Mircea Țara și Andreea Sterea.

Descrierea editurii: Romanul „Căderea celor 7 turnuri” continuă seria „Baladele Nlithiei” cu o poveste încă și mai palpitantă în lumea neînchipuit de bogată creată de Mircea Țara. Sîntem iarăși în Osa – Cetatea Soarelui Apune – alături de personajele pe care le-am îndrăgit în volumele „Secretul Regelui Nemuritor” și „Inima Dragonului”, trăind alături de ele toate încercările și emoțiile prin care trec.

Așa cum ne-am obișnuit, avem parte de un univers în care atenția la detaliu, stilistica deosebită și umorul sînt egalate numai de ritmul alert al acțiunii, de întorsăturile neprevăzute de situație și de protagoniștii memorabili pe care ni-i oferă autorul.

Cu o atmosferă high fantasy amintind de Tolkien și cu accente de noir și dark fantasy uneori, cu o pleiadă de anti-eroi deposedați de magie și puși în situația de a salva lumea cu foarte puține resurse, dar și cu cîteva apariții noi și surprinzătoare în galeria antagoniștilor, „Căderea celor 7 turnuri” ne oferă o imersiune completă într-o aventură captivantă de al cărei rezultat depinde însăși lumea Nlithiei.

Totul e bine când se termină cu bine? Nici pe departe…

CU NASUL PRIN REVISTE. Reviste, fanzine, bloguri, ce-o mai fi.

1 aprilie. Liviu Szoke scrie pe FanSF despre „Cartea oglinzilor”, de E.O. Chirovici (RAO, 2017).

1 aprilie. Un interviu cu George Cornilă, realizat de Roberto Kuzamnovic pentru Bibliocărți.

2 aprilie. Marius Andrei scrie pe Analogi, antologii despre „Cioburi de onoare” și „Barayar”, de Lois McMaster Bujold (Paladin, 2013 și 2014, traducere de Ona Frantz).

4 aprilie. Liviu Szoke scrie pe FanSF despre „Băiatul de pe pod”, de M.R. carey (Armada, 2019, traducere de Ruxandra Toma).

4 aprilie. A fost lansat primul număr al revistei CSF (colecția Science-Fiction), editată într-un parteneriat în care și-au dat mîna Editura Pavcon și revista Știință&Tehnică. Redactor-șef al noii reviste este Aurel Cărășel. Din redacție mai fac parte: Anamaria Borlan, Florin Giurcă, Dodo Niță, Florin Purluca, George Sauciuc, Daniel Timariu, Boris Velimirovici. Coperta: Andrei Nicolescu.

În acest prim număr sînt publicate povestiri de Aurel Cărășel, Gwydrin Florindore, Dan Ninoiu, Florin Purluca, Liviu Surugiu, Ovidiu Vitan, Simona Vlădăreanu, Daniel Timariu.

Revista este distribuită la chioșcuri, împreună cu știință&Tehnică.

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

Seria Maria Kallio, a scriitoarei finlandeze Leena Lehtolainen, publicată la Amazon Crossing în ediție paperback.

À LA CARTE. Meniu de cărți. Am citit pentru dumneavoastră. Dacă doriți să revedeți. Viața-i scurtă, ochiul mic.

AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ. De bine, de mai puțin bine, de citit.

Jo Nesbø – „Sînge pe zăpadă”

Editura Trei, 2018

Traducere de Bogdan Perdivară

Tilul original: „Blod på snø” (2015)

Între 2013 și 2017 Jo Nesbø ia o pauză de la romanele cu Harry Hole, care l-au consacrat, și, între al 10-lea și la 11-lea roman din serie scrie trei romane independente: „Hodejegerne” (2011 – în limba engleză „Headhunters”, ecranizat în același an), „Sønnen” (2014 – „Fiul”, Trei, 2018, traducere de Ciprian Șiulea), „Blod på snø” (2015 – „Sînge pe zăpadă”, Trei, 2018, traducere de Bogdan Perdivară) și „Mere Blod” (2015 – „Soare în miez de noapte”, Trei, 2019, traducere de Ciprian Șiulea), ultimele două considerate ca făcînd parte din seria „Sînge pe zăpadă” (mult mai potrivit decît „Olav Johansen”, cum scrie pe copertele de la Trei).

„Sînge pe zăpadă”, premiată în Japonia și Islanda pentru cel mai bun roman tradus, este povestea lui Olav Johansen, un asasin plătit (la altceva nepricepîndu-se) care lucrează la comandă pentru un cap al interlopilor din capitala Norvegiei. Viața lui Olav se desfășoară între amintirile din copilăria-i chinuită de un tată care își abuza soția și copilul și o mamă care a acceptat abuzurile compensînd cu consumul de băutură, fata de la alimentara din colț, surdomută și șchioapă, față de care nutrește oarece sentimente, deși nu-i este foarte clar care ar fi acelea, și treaba lui de zi cu zi, adică eliminarea celor numiți de angajatorul său. Asta pînă într-o zi în care toate se contopesc și răspund la un singur nume: Corina Hoffmann. În acest moment al vieții lui, Olav alege altfel decît de obicei și tot ce va urma va fi… conform planului. Olav își asumă toate nenorocirile care i se pot întîmpla, dar își asumă și speranța că poate va fi altfel, că poate va fi bine, un bine pe care nu-l visase niciodată așa, un bine de care pînă atunci aveau parte doar alții. Mereu alții.

Nuvela lui Nesbø (că nuvelă este, după dimensiuni) e un manual de creative writing pentru cei care vor să scrie nuvele polițiste. Nimic nu e degeaba în text, totul are un rost, chiar dacă uneori rostul apare mai tîrziu, peste zeci de pagini (și satisfacția cititorului este cu atît mai mare), cum se întîmplă cu cămașa de zale, cu Parisul sau cu o cheie lăsată în contact. Ca să nu mai vorbim de lecția despre topirea în narațiune a diverselor informații științifice, cum sînt cele referitoare la calcan sau anemona de mare. Obișnuiți să amintim mereu de pistolul lui Cehov cînd vorbim despre structură și intrigă, poate ar trebui să-i alăturăm de-acum și cămașa de zale a lui Nesbø.

Fain scrisă „Sînge pe zăpadă”, cu multe pasaje inutile, vorba blogărilor, dar care pentru mine înseamnă, de fapt, literatura (fără ele cărțile fiind doar niște dări de seamă, referate sau rapoarte – depinde de gen), cu știința scrierii pe care am simțit-o încă de la „Liliacul”, prima lui carte. Și cred că Jo Nesbø e mult mai bun acum, la 18 ani după ce a scris-o pe prima.

Am citit-o cu plăcere, descoperind din nou că există doar cărți bune și cărți proaste, indiferent de temă, gen, curent etc. De ce nu sînt toate cărțile polițiste și literatură bună? Din același motiv pentru care nici toate cărțile mainstream nu sînt: pentru că unii scriitori pot, iar alții nu. Nesbø poate.

LA CEAS DE TAINĂ. Interviuri, declarații, declamații, șoapte, convorbiri.

„Polar Connection”

(de vorbă cu Bogdan Hrib)

Tocmai s-a încheiat, la Lyon, Quais du Polar, cel mai important festival de literatură polițistă din Franța. România a fost reprezentată de trei scriitori – George Arion, Lucian-Dragoș Bogdan, Bogdan Teodorescu – și trei editori – Alexandru Arion (Crime Scene Press), Bogdan Hrib (Tritonic), Magda Mărculescu (Trei).

Michael Haulică: Bogdan Hrib (și mă adresez și scriitorului, și editorului, așa cum presupun că nici editorul Bogdan Hrib nu l-a lăsat acasă pe scriitorul Bogdan Hrib), la cîte evenimente oficiale, din program, au participat scriitorii și editorii români?

Bogdan Hrib: Festivalul Quais du Polar are două părți. Una vizibilă, publică, seminarii, conferințe, sesiuni de autografe pentru vizitatori și fani – parte care se desfășoară sîmbătă și duminică (30 și 31 martie) și una mai… misterioasă, profesională „Polar Connection” (cam cum știm noi că sînt zonele unde se negociază drepturile în tîrgurile mari de carte!) – vineri 29.

Așadar, prima întîlnire românească a fost pe 29 martie – „Reflectorul pe romanul polițist românesc” (Coup de projecteur sur le polar en Roumanie) cu editorii Alexandru Arion (Crime Scene Press), Magdalena Mărculescu (Trei), eu pentru Tritonic, precum și autorii George Arion, Lucian-Dragoș Bogdan și Bogdan Teodorescu. Întîlnirea a fost moderată de Marie Pannetier de la Institutul Francez din București.

Apoi sîmbătă, cu public, întîlnirea „Europenele 2019: Scrutinul negru” (Europeennes 2019: le scrutin noir) pe tema rolului în care ficțiunea și autorii de… noir îl au în actuala Europă confruntată cu Brexit-ul. Au participat: Bogdan Teodorescu, Antti Tuomainen din Finlanda (tradus la noi de Trei), Leif Davidsen din Danemarca, D.B. John din Marea Britanie și Olivier Truc (Franța). Lucian și cu mine n-am mai apucat să intrăm pentru că a fost o coadă uriașă, iar locurile s-au umplut cu jumătate de oră înainte de începere.

Pe seară, tot sîmbătă, George Arion a prezentat filmul „Cîini” al lui Bogdan Mirică. Un alt film românesc, prezentat de Bogdan Teodorescu, a fost „Fixeur” regizat de Adrian Sitaru.

Duminică 31 martie festivalul a reînceput la ora 10 cu… „O primăvară românească” (Un printemps roumain), despre literatura mystery & thriller – pardon, polar – românească, cei trei autori George Arion, Lucian-Dragoș Bogdan și Bogdan Teodorescu au fost moderați de jurnalistul francez Alain Leauthier.

Sperînd că nu am fost plicticos ar mai fi de adăugat că cei doi autori deja traduși în Franța – George Arion și Bogdan Teodorescu au dat autografe în holul central al Palatului Bursei unde era organizată o uriașă librărie ad-hoc.

MH: Presupun că ați participat și la evenimentele altor scriitori, era și păcat să n-o faceți. Pe cine ați urmărit, cu cine ați discutat? Cum sînt scriitorii care vînd milioane de exemplare în toată lumea?

BH: Cum sînt? Super simpatici, normali, amabili, prietenoși. Pentru început, joi seara, mașina care ne aștepta la aeroport pe Lucian și pe mine mai avea un pasager: suedeza Kristina Ohlsson, volubilă și vorbăreață, am sporovăit tot drumul în trei, în engleză, spre disperarea șoferului. Kristina nu știe franceză, așa că n-am avut de ales. Apoi, la masă, ne-am întîlnit cu Antti Tuomainen, pe care-l știam de la Iceland Noir de acum doi ani, i-am prezentat pe ceilalți de lîngă noi și i-am cunoscut editorul finlandez, împreună cu o jurnalistă franțuzoaică de la Lire (căreia a doua zi i-am povestit despre proiectul romanului la 4 mîini pe care îl scrie Lucian cu lyonezul Jacky Schwartzmann)… și tot așa. Toată lumea știe pe cineva și cine nu știe e prezentat imediat. Foarte natural…

Vineri dimineață, la Polar Connection, înainte de panelul românesc, am avut parte de un regal nordic cu editori și agenți din Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda. Persoane importante, cu nume necunoscute, dar ei sînt cei care aleg autorii cu manuscrise ce vor fi transformate în cărți de milioane de exemplare… O adevărată lecție. I-am revăzut cu plăcere apoi pe islandezii care sînt pe val: Ragnar Jonasson, Lylia Sigurdardottir și Yrsa Sigurdardottir (care nu sînt rude J), am avut parte și de „vizionarea” unei cozi uriașe cu doritorii de a participa la… O oră cu Michael Conelly și cu multe alte cozi la autori mai mult sau mai puțin cunoscuți la noi: Thomas Enger, Olivier Truc, Bernard Minier (pe surse se va traduce la Trei) sau Jean-Christophe Rufin (la Crime Scene se aude…). Să nu uit și de apariția lui Peter James… Și mulți, mulți autori francezi sau de aiurea care au dat mii și mii de autografe vizitatorilor… Apropo de vizitatori, dacă acum doi ani, pe ploaie, coada de la intrare avea cam 150 de persoane, în acest an, pe un soare puternic de primăvară (cu magnolii înflorite chiar lîngă intrare), coada număra cam… 300 de oameni.

Să mai adaug și prezența Johanei Gustawsson care nu era pe lista de invitați de la festival (pentru că abia la toamnă va avea o carte nouă), dar care sîmbătă, pe la 18, la un băruleț cochet numit Comptoir de la Bourse, s-a întîlnit cu 25-30 de bloggeri, a făcut poze și a discutat cu fiecare în parte anunțînd (în prezența directoarei editoriale și, undeva mai în umbră, a marelui boss de la Bragelonne) cel de-al treilea volum al seriei sale. A fost un veritabil exemplu de PR.

MH: Festivalurile și tîrgurile de carte au un nivel pentru public, care se vede, și un altul ascuns, de lucru, întîlnirile care pun la cale proiecte viitoare. Poți împărtăși ceva din zona asta, ceva care o să se arate publicului românesc de-abia peste cîteva luni? Cărți care se vor traduce la noi, cărți care se vor traduce la ei, autori care vor veni în România, scriitori români invitați în alte părți?

BH: Așa cum începusem să anunț mai sus, între 7 și 9 iunie va avea loc la București un pui de Quais du Polar – Misterele Bucureștiului, organizat în cadrul Sezonului Franța-România, de Muzeul Național al Literaturii Române, Quais du Polar și Institutul Francez. Vor fi invitați jurnaliști și editori francezi, dar cel mai important pentru publicul cititor e că vor fi prezenți autori francezi proaspăt traduși. Așa cum ziceam mai sus, Crime Scene ne va oferi un Rufin, la debut pe piața românească, Trei un Minier, iar Tritonic romanul „Block 46” al Johanei Gustawsson (care sperăm ca va veni nu doar pentru București, ci și pentru alte 2-3 orașe, și care va fi insoțită de editoarea sa de la Bragelonne). Tot Tritonic va publica „Femeia din portbagaj”, romanul la patru mîini, L.D. Bogdan + J. Schwartzmann. Varianta franceză „Le coffre” va apărea la editura lyoneză La Fosse aux Ours, pe final de vară. Se aude că un nou roman semnat de Bogdan Teodorescu va apărea în Franța… Am spus destule? Poate doar că la Gaudeamus vom avea un autor elvețian (tot de noir!) și o echipă est-europeană dintre autorii din „BalkaNOIR”…

MH: Ce urmează? Știu de Newcastle și București. Vor mai fi și altele?

BH: Sigur că da. Sigur mai apare și un Salonic – tîrgul național al Greciei, prin mai. Tot cu „BalkaNOIR”, întreaga echipă românească pleacă în deplasare: Lucia Verona, L.D. Bogdan și cu mine. Apoi Alibi, în septembrie, în Slovenia. Iar în țară obișnuitele saloane ale bibliotecilor județene. În acest week-end se lansează „Noir de Timișoara” la… Bookfest Timișoara, iar săptămîna viitoare avem Final Frontier. Prin mai avem și Romance Day la malul mării… sînt multe. Poate și o conferință științifică despre romanele și serialele mystery & thriller undeva în nordul Danemarcei, la Alborg… Dar cred că mai putem reveni… dacă cititorii sînt interesați.

MH: Sigur vom reveni.