Serenela Ghițeanu: „Cartea care m-a influențat cel mai mult a fost, cu siguranță, «În căutarea timpului pierdut» de Marcel Proust”

Vă propunem o anchetă cu privire la ceea ce a însemnat și înseamnă cartea (implicit lectura) în viețile unor scriitoare/ scriitori români contemporani, anchetă inspirată de cea pe care „The Guardian” a găzduit-o până în 2021, numită „Books that made me”, care, la rândul ei, a fost inspirată probabil de ancheta apărută inițial în „The New York Times Book Review”, în 1984. În acest număr, a răspuns pentru cititorii Literomaniei scriitoarea Serenela Ghițeanu. (Literomania)

1. Ce citiți în aceste zile?

„Silex” de George Cornilă, despre care am şi scris pentru „Revista 22”.

2. Care este cartea care v-a schimbat viața?

Nicio carte nu mi-a schimbat viaţa, doar oameni şi întâmplări. Şi călătoriile în străinătate. Parisul şi Roma – în cea mai mare măsură.

3. Ce carte v-a influențat cel mai mult?

Cu siguranţă „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust. Dar aş adăuga şi câteva romane franţuzeşti pe care le-am găsit în biblioteca bunicilor şi pe care le-am citit la o vârstă la care nu le puteam aprecia cum se cuvenea (12-13-14 ani), dar care totuşi mi-au format nu doar gustul artistic, ci şi o anumită viziune asupra vieţii, plus un anumit tip de sensibilitate. E vorba de Stendhal, Flaubert, Balzac, Verlaine, Baudelaire. Mai târziu, există un număr de scriitori fără de care formarea mea ar fi fost mult mai săracă: Paul Auster, Haruki Murakami, Alice Munro, Cesare Pavese, Amos Oz, Philip Roth, Zeruya Shalev, Julian Barnes, David Lodge. M-au impresionat profund: Kafka, Emily Dickinson, Sylvia Plath, Clarice Lispector. Despre clasicii ruşi prefer să tac.

4. Numiți cartea (sau cărțile) pe care nu ați reușit s-o (să le) terminați de citit.

„Ulysses” de Joyce.

5. Numiți cartea pe care o dăruiți cel mai des.

Am dăruit câteva cărţi ale lui G. Liiceanu. În special „Uşa interzisă”.

6. Care dintre cărțile secolului al XX-lea vi se par supraevaluate?

„Greaţa” de J.-P.Sartre, „Condiţia umană” de Malraux, cărţile Noului Roman francez, cărţile lui Marin Preda, exceptând „Moromeţii I”.

7. Care dintre cărțile din literatura secolului al XX-lea vi se par subevaluate?

Petru Dumitriu, cu „Proprietatea şi posesiunea”, Petru Popescu, cu „Înainte şi după Edith” ( şi chiar şi „Prins”), Anton Holban, cu povestirile şi romanele, chiar M. Blecher, iar dintre străini, de departe Javier Marías. Trebuia să primească Premiul Nobel şi orice alt premiu pe care nu l-a primit încă. Javier Marías merită toate onorurile!

8. Numiți o carte pe care v-ați fi dorit s-o scrieți.

„Doamna Dalloway” de V. Woolf.

9. Ce carte ați recitit cel mai des?

„Accidentul” de M. Sebastian. Şi „Jurnalul” lui.

Serenela Ghiţeanu a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti în 1994. Master de Studii culturale franceze tot la Universitatea din Bucureşti, în 1996. Doctorat în Literatura franceză modernă la Université Bretagne-Sud din Franţa, în 2009. Lucrează la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti din 1996, unde este conferenţiar universitar din 2014. Predă cursurile de Literatură franceză a secolului XX, Cultură şi civilizaţie franceză, Literatură franceză contemporană, Literatura exilului românesc. Volume în limba franceză: „Marguerite Duras ou le goût du vertige”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2016; „Nancy Huston et Nina Bouraoui. Question d’identité”, Presa Universitară Clujeană, 2013; „Sylvie Germain. La Grâce et la Chute”, Editura Institutului European, Iaşi, 2010. Volume în limba românã: „Ora de citit”, Editura Alfa, Iaşi, 2011, „A doua oră de citit”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2015, „Cartea cu delfini. Convorbiri cu Ana Blandiana”, Humanitas, 2021. Este co-autoare a volumului „Scriitorul, cenzura şi Securitatea. Bujor Nedelcovici şi invitaţii săi”, Ed. All, Bucureşti, 2009. De asemenea, este prezentă și în antologia „Literatura la feminin” (coord. Adina Dinițoiu, Anastasia Staicu), Editura Seneca, 2021. Serenela Ghiţeanu a publicat cronici de carte, între 2003 şi 2011, în „Timpul”, „Revista 22”, „Jurnalul literar”, „Luceafărul”, „Contrafort”, „Convorbiri literare”, suplimentul „Aldine – România liberă”, „Observator cultural”. A făcut publicistică în ziarul „Cotidianul”, între decembrie 2016-mai 2017.