Plicul lui Pașadia

Amorul singuraticilor

Mărturisesc că sunt mari scriitori la care nu am ajuns încă, sau doar pînă la preș. Ca să încep cu un maghiar, de László Krasznahorkai am citit un singur volum; de Péter Lengyel, nici unul. Gib Mihăescu și Mircea Horia Simionescu se află, la fel, pe lista mea de dorințe. Iar dintre marii literaturii universale, mă limitez să-i numesc pe Joyce și pe Proust.

Dar Proust a răsărit, totuși, în mine mulțumită lui Catherine Cusset. „Celălalt pe care-l adoram„, un roman frumos și melancolic, îl are ca personaj principal pe Thomas Bulot, mare admirator al autorului „În căutarea timpului pierdut”. M-au agasat desele citate din opera marelui francez. Între timp, vorbind cu colegii despre el, l-am văzut și în probabil singura înregistrare video în care l-au prins. Am dat să-l citesc.

Orice mare scriitor e un apartament sau un cartier neexplorat încă. Proust, vorba vine, e un întreg arondisment. Sînt numai la începutul lui „Swann” și deja îmi plac portretele mătușii lui Marcel sau al domnului Legrandin, snobismul acestuia din urmă despre care, firește, nu știu decît alții, el neputîndu-se observa. Îmi plac frazele pe care nu le pot cita pentru că citesc cartea în maghiară, dar care sunt pline de un ritm melancolic, de ritmul unui om care privește mai adînc decît ceilalți și nu face nimic altceva decît să privească.

Unui cititor care nu l-a citit pe Proust pasiunea lui Thomas i se pare, probabil, un simplu hobby sau, oricum, ceva frivol. Nu spun că înțeleg tot, dar cred că înțeleg pasiunea unui om singuratic pentru un alt om singuratic, care a mai și creat o operă majoră din singurătatea sa.

 

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu