Platformă literară independentă

Ciprian Măceșaru (n. 7 septembrie 1976, Câmpina) este scriitor, muzician, ilustrator și jurnalist cultural. Dintre cărțile sale amintim: „Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar” (Editura Humanitas, 2014); „Infrapaginal. Jurnal 2000-2018” (Editura Cartex, 2019); „Trei sute de ceaușești liliputani” (împreună cu Vladimir Tismăneanu și Mihail Coșulețu, Editura Humanitas, 2016); „Și se făcu întuneric” (Editura Next Page, 2018); „Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta” (Editura Cartea Românească, 2016); „Alergătorul invizibil” (Editura Paralela 45, 2019); „Locul în care n-am ajuns niciodată” (Editura Charmides, 2015); „Numele meu este Bryan Ruiz” (Editura Next Page, 2015); „Super! Sunt un gândac!” (Editura Humanitas, 2015, 2019)... A fost inclus în numeroase antologii: „Cele mai frumoase poeme din 2010”; „Cele mai frumoase poeme din 2011”; „Cu fața la perete”; „Blue Max Review” (Irlanda); „Povești pe două roți”; „1312 sirene. Proză românească din deceniul doi”; „#Rezist! Poezia”; „Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste”; „Testament. 400 de ani de poezie românească”. I-au fost traduse poeme și/sau povestiri în italiană, cehă, ebraică, idiș, engleză și bulgară. Este fondatorul revistei culturale „Accente” din București. Premii: Diploma de Excelență pentru Jurnalism European, acordată de EUROLINK – House of Europe, 2010; Premiul „Tânărul scriitor al anului 2013” pentru roman în manuscris, acordat de Filiala București Proză a USR; Premiul ScurTiuk! 2014 acordat de revista Tiuk! pentru romanul Portbagaj; Premiul pentru proză – Zilele Rebreanu 2016.

Ciprian Măceșaru

Reach content fro Google search „turistii”, „ciprian macesaru”

Atelier • Nr. 224

Turiștii

12.11.2021

Ciprian Măceșaru

Când mergeam cu trenul la rudele de la Făgăraș, eu, frate-meu și tata eram pregătiți să aprindem lanternele. Mama respira tot mai...

Nr. 154 • Poezie

Poeme

11.04.2020

Ciprian Măceșaru

*** o poezie adevărată, una singură, să plângă și vulturii de pe cadavre, una singură, ar putea limpezi apa asta urâtă și neagră...

Ciprian Măceșaru

Newsletter