Cătălin Pavel (n. 1976) este doctor în arheologie și scriitor. A participat la săpături arheologice în țară, în Germania, Franța, Anglia, Maroc, Israel și în special în Turcia (la Milet, Troia și Gordion). Burse doctorale și post-doctorale la Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Universitatea din Oxford, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim, Universitatea din Hamburg și Colegiul Noua Europă din București. Volume academice: „Describing and Interpreting the Past” (Editura Universității din Bucureşti, 2010) și „Dicţionar de mitologie greco-romană” (coautor, Corint, 2011). Volume de poezie: „Altera pars” (A.T.U., 2013, Premiul „Mircea Ivănescu“), „Tulburarea la ființele vii” (Limes, 2014), „Doi oameni într-o poză” (Limes, 2015), „Adagietto” (FrACTalia, 2016), „Carnetul lui Villard” (Vinea, 2021). Romane: „Aproape a șaptea parte din lume” (Humanitas, 2010, tr. franceză „La septième partie du monde”, Non Lieu, Paris, 2017), „Nici o clipă Portasar” (Cartea Românească, 2015), „Trecerea” (Cartea Românească, 2016, Premiul „Ziarul de Iași“, nominalizată la premiile USR) și „Chihlimbar” (Polirom, 2017; Premiul USR, filiala Constanța). În 2016-2021 a semnat rubrica săptămânală de arheologie din „Dilema veche”, iar din 2020 ține rubrica săptămânală ”Câteva pânze sus” din „Suplimentul de Cultură”. Cele mai recente volume de eseuri arheologice sunt „Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal” (Humanitas, 2019, nominalizat la Premiile Observator Cultural) și „Animalele care ne fac oameni. Blană, cozi și pene în arheologie” (Humanitas, 2021).
Scrie un comentariu