O polemică aprinsă și de proporții ține „capul de afiș” – în mediile intelectuale, dar și în social-media – în Franța, de mai bine de două săptămâni. Fac aici o scurtă consemnare a evenimentului – important pentru dezbaterea de idei literare, dar mai ales pentru „pulsul” îngrijorător al vremurilor, pentru tensiunile politice și sociale care străbat azi Franța, și implicit, reverberează și la noi – fără să intru în detalii, fiindcă realitățile franceze ale momentului sunt mai complexe decât se văd ele, probabil, de la București. Totuși, un semnal de alarmă privind ascensiunea extremei drepte în Franța, pe fondul atentatelor islamiste și al războiului din Fâșia Gaza, trebuie tras, fără îndoială.
Pe 18 ianuarie 2024, în „Libération”, un colectiv de mai mult de 1200 de poete și poeți, editori, librari, actori ai vieții culturale franceze semnează o tribună prin care refuză numirea scriitorului Sylvain Tesson (scriitor bestseller de proză de călătorie) ca „parrain” al ediției Printemps des poètes 2024 (ce se va desfășura între 9-25 martie), scriitor considerat drept „icône réactionnaire” și apropiat de extrema dreaptă franceză. Reproduc, în traducerea mea, primele două paragrafe ale tribunei: „Sfârșitul anului 2023 a însemnat alunecarea celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron, un președinte auto-desemnat ca nefiind «nici de dreapta, nici de stânga», spre un proiect politic mai mult ca niciodată apropiat de extrema dreaptă, ilustrat în special prin votarea noii legi a imigrației – revendicată drept o «victorie ideologică» de către Marine Le Pen – și marcat de o ideologie reacționară prin prisma căreia schimbările sociale, cu toate acestea inerente oricărei societăți democratice, reprezintă un pericol.
Datorită acestui context, noi, poete, poeți, editoare și editori, librari, bibliotecari, profesoare și profesori, actori ai scenei culturale franceze, refuzăm numirea lui Sylvain Tesson ca „parrain” al Printemps des poètes 2024” (printre semnatari se află scriitoarea Chloé Delaume, alături de multe poete, poeți, editoare, editori etc. calificate/calificați în multe reacții pro- Sylvain Tesson drept „nume necunoscute”).
Polemica a luat proporții în mediile online și a stârnit replici din partea unor profesioniști ai culturii în presă: printre ele un manifest de apărare a lui Sylvain Tesson (în „Le Point”, semnat de mai mulți scriitori și intelectuali, printre care Pascal Bruckner și fostul ministru Luc Ferry), dar și foarte multe declarații publice de susținere din partea unor oameni politici ai establishmentului. În fața acestei polemici de proporții neașteptate, Sophie Nauleau, directoarea artistică a Printemps des poètes, și-a anunțat demisia pe 26 ianuarie.
În Franța – țara literaturii sociale și politice prin excelență – parcă literatura n-a fost niciodată percepută atât de politic ca acum. Sau e doar un fel de turnesol pentru puternicele tensiuni sociale și politice ale momentului…
Sursă foto: aici
Geo Dumitrescu – 105 ani de la naștere
Ana Barton: „Mi-aș fi dorit să fi scris «Gnozele dualiste ale Occidentului» de Ioan Petru Culianu”
Michael Haulică: „Povestirile lui William Gibson m-au dus spre și m-au făcut să rămîn în SF”
Studies and Essays on Romance Literatures: A Labyrinth of Interpretations (fragment)
In the Maze of Fiction
Irina Georgescu Groza: „Primul roman pe care l-am citit, într-o vacanță de vară, a fost „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu”
Petre Barbu: „Să nu-mi treacă anul fără Cehov!”
„Camping” de Lavinia Braniște – un roman al migrației românești în postcomunism
„James. Doar James”
„Abisul” de Marguerite Yourcenar
The Game of Identities
„Aluna găunoasă” de Colette
Poeme de Paul Verlaine (pentru Lucien Létinois) (VII)
Aparența vieții și iluzia teatrală
„Lanuri de flori zburătoare” de Gerald Durrell
Drumuri printre amintiri
Scrie un comentariu