Un puzzle în mărime naturală

Marian Ilea își cunoaște bine Maramureșul: ceea ce-i puțin spus!

Născut dintr-un tată cu vervă zaftoșă, mecanic la Mina de metale neferoase din Baia-Sprie, și dintr-o mamă cu vocație prematur zădărnicită de cântăreață de folclor – amândoi de baștină din vestita, aproape legendara comună Ieud –, s-a scăldat încă din copilărie în dubla atmosferă citadin-rurală din Transilvania, unde lumea vorbește șase limbi, se roagă după cinci rituri diferite și mănâncă bucatele mai multor nații.

El s-a priceput din capul locului să-și înalțe până la universalitate inspirația „regională”, nu prin mai știu eu ce artificii la modă, ci doar prin forța povestirii și prin veridicitatea personajelor, prin vocea-i aparte, inedită în peisajul literar românesc.

În calitatea-i de ziarist și regizor de televiziune independent, Marian Ilea s-a putut implica îndeaproape în viața concetățenilor săi și în realitățile sociale, ceea ce i-a oferit în schimb o inepuizabilă, extrem de bogată materie vie. Meserie ce i-a înlesnit și accesul la numeroase mărturii ale trecutului: arhive scrise și ilustrații, documente oficiale, până și niște carnete vechi de însemnări, ce i-au fost încredințate cu prilejul unora din cercetările și călătoriile sale.

Antologia de față reunește șase nuvele din „Eoliana și ceasul solar” (printre care o povestire apărută, în traducerea franceză a subsemnatei, în nr. 104/martie 2021 al revistei pariziene „L’Atelier du roman”, înainte chiar de publicarea cărții în România), alte șase din „Crema de gălbenele și curcubeul” (2021), încă șase din „Badea George – ultima zi” (2019), trei din „Zeppelinul piticului” (2018) și ultimele trei din „Nopțile din Mittelstadt” (2018).

Nuvele în culori nu doar pitorești, zugrăvindu-ne acel multietnic meleag nord- transilvănean unde istoria și actualitatea, realitatea și magia se împletesc, încărcat de furtunosu-i trecut și izbit în plin de schimbările din ultimii treizeci de ani, până la criza COVID-ului „în direct”…

Alegerea textelor mai permite și o lectură a întregului ca pe un „roman în mai multe capitole”, tratând fiecare una ori mai multe teme ce vor reveni sub diverse forme de-a lungul paginilor.

Găsim aici meșteșugari (bărbați ori femei) ce se străduiesc în fel și chip să le redeștepte contemporanilor gustul pentru meseriile lor tradiționale respective.

Foști mineri, fără ocupație după închiderea minelor din moși-strămoși (Marian Ilea a muncit și el pe-acolo), ceea ce duce la situații dramatice sau/și caraghioase.

Un mozaic etnic-cultural (români, unguri, austrieci, sași, evrei, ruteni, slovaci, țigani, ruși) și religios (ortodoxie majoritară, greco-catolicism, romano-catolicism, luteranism, iudaism) cu relații extrem de complexe, rodul a secole întregi de viață în comun frământată.

„Istoria măruntă” a fiecărui personaj în parte (contemporan ori străbun) legată de Istorie: începând cu „întemeietorii”, Evul Mediu, Renașterea și prima dominație maghiară în Transilvania – trecând apoi prin epoca Imperiului Austro-Ungar și Primul Război Mondial, urmat de Marea Unire din 1 Decembrie 1918 cu Regatul României – până la cel de-al Doilea Război Mondial, la instaurarea comunismului, la perioada Ceaușescu și, în fine, la postcomunism și la prezentul pus sub zodia mondializării, iar în vremea din urmă, sub cea a pandemiei.

Caractere contrastante, păcate de ispășit, „sadomasochism”.

Înțelepciune populară de neclătinat dinaintea ideologiilor.

Abundență de monologuri și dialoguri, creând câteodată structuri dramatice: veritabile scene – și lovituri – de teatru în miezul narațiunii.

Găsim aici (deseori pentru a contrabalansa gravitatea unei situații, ori pentru a neutraliza ceea ce ar fi putut părea sentențios în câte o reflecție despre artă, politică, boală, moarte ori familie) și umor, sub toate formele: truculent-rural, satiric-citadin, „cult”, nevinovat, necruțător, absurd, suprarealist; autoironie, „fabulă cu morală”, „haz de necaz”…

Și un stil deopotrivă extrem de realist și poetic, îngăduindu-și chiar escapade prin fantastic, basm, paranormal, oniric și legendar!

Varianta în românește a prefeței „Un puzzle grandeur nature” la antologia „Vremuri îmbârligate” (Eikon, București, 2024), reunită (și tradusă în franceză, sub titlul „La pommade au calendula et l’arc-en-ciel”) de Dominique (Anca-Domnica) Ilea din proza lui Marian Ilea