Vă propunem, în cadrul rubricii „Pastila de înțelepciune”, câteva scurte fragmente din cărțile scriitorului francez Antoine de Saint-Exupéry, cunoscut mai ales pentru „Micul prinț”, carte de un succes incontestabil și în prezent. Citatele de mai jos fac parte din volumul „Gânduri”, apărut în 1985, la Editura Albatros, în Colecția „Cogito”, o colecție foarte cunoscută înainte de 1989 și care, din păcate, nu s-a păstrat și după 1990. Volumul este o antologie alcătuită din citate din toată opera scriitorului francez, antologator (și traducător) fiind Anghel Ghițulescu. (Literomania)
„Rare sunt cuvintele care exprimă direct un sistem de dependență, ca vorba «gelozie». […] Îți voi spune: «Setea e gelozia apei». Căci cei morți de sete nu s-au stins din pricina vreunei boli, fie ea chiar ciumă, care te îndobitocește și smulge din tine gemete slabe. Apa te face să urli, pentru că o dorești. Și vezi pe alții în vis cum o beau. Și te simți trădat de apa care curge prin altă parte, aidoma femeii care zâmbește dușmanului tău”. („Citadela”, CXLIX)
*
„Dacă am căutat, am și găsit, căci spiritul nu dorește decât ceea ce posedă. A găsi înseamnă a vedea. Cum aș putea să caut ceea ce pentru mine nu are nici un sens? […] Nimeni nu tânjește de dorul a ceva ce nici măcar nu este conceput.” („Citadela”, CXXVI)
*
„Condamnatul la moarte își închipuie călăul ca pe un robot palid. Și iată că i se înfățișează un oarecare om de treabă, care știe să strănute, ba chiar și să zâmbească. Condamnatul se agață de acel zâmbet ca de o cale spre salvare. Dar nu este decât năluca unei căi. Călăul, deși strănută, îi va tăia capul. Dar cum să renunți la speranță?” („Pilot de război”, XX)
Sumar Literomania nr. 399 (2026)
Scrie un comentariu