Titu Maiorescu – 185. O incursiune în culisele unei vieți fascinante

51 de musafiri i-au trecut pragul lui Titu Maiorescu la cea de-a 51-a aniversare, câte unul pentru fiecare an. Dar la împlinirea a 185 de ani de la nașterea sa, sunt așteptați mult mai mulți vizitatori la expoziția care-i este dedicată și care este organizată de Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, în perioada 25 februarie – 14 martie 2025. Pentru că este o ocazie unică de a cunoaște omul din spatele criticului literar exigent și impunător, acel om care nu ezita să-și țină în brațe soția aflată în chinurile facerii sau care se îngrijea ca Mihai Eminescu să iasă „însănătoșat” din „Institutul de alienați” de la Viena și să aibă din ce trăi 4-5 luni, până îi va găsi „o funcțiune mai liniștită”. Pe scurt, omul descris de I. Al. Brătescu-Voinești ca fiind „o comoară de duioșie și bunătate de care nimeni nu a vorbit până acum”.

Casa familiei Maiorescu (desen de I. Cârdei)

Vor fi expuse scrisori captivante, scrise în germană, română, franceză sau… în amestec și avându-l fie ca destinatar, fie ca expeditor pe Titu Maiorescu, alături de ciorne epistolare cu multe tăieturi, semn că literatul căuta mereu nuanța cea mai potrivită, chiar și-n exprimarea neprotocolară. Parteneri de corespondență i-au fost, între alții, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Iacob Negruzzi, Duiliu Zamfirescu, Ioan Slavici, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, membri ai familiei regale – Regina Elisabeta și Principele și apoi Regele Ferdinand, dar și oameni politici, precum Alexandru Marghiloman, Lascăr Catargi, P. P. Carp, Mihail Kogălniceanu, Take Ionescu ș.a.

Politica a ocupat de altfel un loc important între preocupările lui Titu Maiorescu, ale cărui discursuri, ca deputat, ministru și prim-ministru, impresionau și intimidau deopotrivă. „Nimenea nu expune cu mai multă claritate, eleganță și logică o situație politică și nimenea nu o justifică în mod mai demn parlamentar și atrăgător”, sublinia junimistul Gheorghe Panu.

Iar interesul maiorescian pentru politică transpare chiar și din însemnările fugitive lăsate posterității și aduse acum în fața publicului, despre felurite figuri parlamentare din epocă: „Nou în politica militantă. Nu cred să aibă principii – doar de acuma înainte să se decidă” sau „Tip de provincial (…) Fără cultură de loc” ori „Moruzist pur, alte credințe și videri nu are, și absolut nici o altă calitate”.

Caricatură semnată de Petrescu Gaina

Din arhive vor mai fi scoase la lumină manuscrise și lucrări definitorii pentru activitatea pe tărâm literar a lui Maiorescu: prima ediție a cunoscutului studiu „Beția de cuvinte” (1873), versuri în limba germană, un exemplar de îndrumar gramatical adnotat de Ion Creangă – „Regulele limbei române pentru începători” (1879), prelegeri, cursuri și diverse scrieri în limba germană, limbă în care literatul și-a scris și jurnalul, începând de la vârsta de 15 ani.

Vor putea fi văzute totodată acte privitoare la cariera de avocat a lui Maiorescu, carnetul de tratament la sanatoriul Dr. Lahmann din Saxonia (1916), dar și fotografii înfățișându-i pe Titu Maiorescu și pe cele două soții sale sale, Clara (Kremnitz) și Anna (Rosetti). Două femei elegante, devotate și chinuite de gelozii mai mult sau mai puțin întemeiate.

Cea de-a doua sotie, Anna, nascuta Rosetti

Vernisajul expoziției „Titu Maiorescu – 185” va avea loc marți, 25 februarie 2025, la ora 11, la Biblioteca Academiei. Vor evoca personalitatea fondatorului Junimii Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Acad. Mircea Martin, Prof. univ. dr. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române, și Prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române. Expoziția curatoriată de Gabriela Dumitrescu, director al Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Academiei Române, este deschisă până la 14 martie 2025 și poate fi vizitată zilnic, de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă.