În acest episod al seriei „Un autor, o carte”, vă invităm să aflați mai multe despre romanul „Și la început a fost întunericul” de Raul Popescu, apărut în 2022, la Casa de Pariuri Literare.
Invitat: Raul Popescu
Moderator: Adina Dinițoiu (editor coordonator Literomania)
„Și la început a fost întunericul” este un microroman poetic și în egală măsură dramatic de o forță copleșitoare. E ca o supradoză literară cu efect imediat, numai că – vorba lui Derrida – pharmakon-ul este ambivalență (și drog, și medicament), iar romanul de față ajunge, în ciuda aparențelor, să fie unul cathartic. O dramă de familie, văzută prin ochii și vocea unui tânăr de 27 de ani aflat în limbul dintre viață și moarte – romanul lui Raul Popescu marchează un debut în proză de excepție și un tip de scriitură cu totul aparte în peisajul nostru literar.
Adina Dinițoiu
Romanele poetice au dovedit de-a lungul istoriei că păstrează mai bine poveștile, că rezistă trecerii timpului și încapsulează experiența de viață într-o manieră seducătoare și stranie care îndeamnă la meditație și plonjeuri în subconștient. Melancolic, cu o stranietate bine temperată, care nu cade cu totul în fantastic, și cu o poetică delicioasă a construcției și a frazării, încărcată de emoție, ca un corp viu care se zbate, este și romanul acesta al lui Raul Popescu. M-am gândit la Comala spectrală a lui Juan Rulfo și la scenele de o intensitate teribilă ale Aglajei Veteranyi, dar povestea aceasta e alta și e altfel. E ca aburul unui ibric de ceai care se ridică și-ți parfumează camera, te învăluie în ceață și în mirosuri și-ți spune povestea până la capăt. Temele pe care le abordează sunt dificile, sunt dureroase, dar limbajul prin care o face, felul în care își modulează șerpuitor structura fac totul nu doar suportabil, ci și deosebit de plăcut. „Și la început a fost întunericul” este o carte răscolitoare, care nu are cum să nu provoace emoție și nu are cum să nu vă facă să reflectați măcar o clipă la propria existență și la cei apropiați. E un roman, dar e și un poem, e o poveste crudă, dar conține și atât de multă frumusețe. E o carte pe care mi-aș fi dorit s-o pot scrie eu.
Cosmin Perța
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Din perspectiva Penelopei
„Sânge!” de Fredric Brown
Geo Dumitrescu – 105 ani de la naștere
Ana Barton: „Mi-aș fi dorit să fi scris «Gnozele dualiste ale Occidentului» de Ioan Petru Culianu”
Michael Haulică: „Povestirile lui William Gibson m-au dus spre și m-au făcut să rămîn în SF”
Studies and Essays on Romance Literatures: A Labyrinth of Interpretations (fragment)
In the Maze of Fiction
Irina Georgescu Groza: „Primul roman pe care l-am citit, într-o vacanță de vară, a fost „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu”
Petre Barbu: „Să nu-mi treacă anul fără Cehov!”
„Camping” de Lavinia Braniște – un roman al migrației românești în postcomunism
„James. Doar James”
„Abisul” de Marguerite Yourcenar
The Game of Identities
„Aluna găunoasă” de Colette
Scrie un comentariu