Nu credeam să-nvăț a călători vreodată. Eram un ins ursuz, indolent, nu mă imaginam cu autostopurile prin Ardeal, stînd pe Meseș să merg la Cluj sau la OMV din strada Doja de la Tîrgu Mureș să merg tot acolo, căutînd pe blablacar.ro mașini care pleacă spre Budapesta și pe oszkar.hu, fratele lui blablacar, retur.
Nu mă imaginam, mai ales, înghesuindu-mă printre oameni sau discutînd cu niște străini pe care acolo și atunci îi întîlnesc pentru prima dată, nu credeam să vorbesc cu ei despre politică, despre cultură sau despre probleme sociale. E drept că gabaritul mă ajută deseori, mai toată lumea mă pune pe bancheta de lîngă șofer și bineînțeles că acolo este mai comod.
Îmi amintesc călătoriile lui Calistrat Hogaș, analizate de mii de ori cu profa noastră de română, excursiile scriitorului cu Pisicuța, sau călătoriile lui Marco Polo, despre care am văzut un serial în copilărie și care m-a fermecat, dar m-a și speriat. Credeam că mă voi uita mereu la călătorii din fotoliu.
Interesant este că mă disloc din sedentarism numai la Budapesta. Celelalte orașe, în afara Bucureștiului, unde însă nu prea am fost, sînt orașe de provincie unde omul obosește din cauza impulsurilor interminabile și a sarcinilor fără răgaz, nu din cauza orașului în sine. La Budapesta, trebuie să schimbi de trei ori să ajungi într-un punct care nici nu este prea departe. În fiecare seară m-au durut picioarele, numai telefonul era mulțumit cu aplicația aia a lui, aproape că sărea în sus de bucurie.
Sînt un călător urban și modern. Nu călătoresc să văd plaiuri și luminișuri, dealuri și cîmpii, codri și rîuri, ci ca să rezolv ceva. Nu mă acaparează frumusețea meditativă romantică, ci persoanele cu care mă întîlnesc și situațiile care răsar din nimic. Sînt mai degrabă Marco Polo decît Hogaș, deși nu mă aventurez în pericole neașteptate și nici nu aștept pericolul. Dar cred că nici Neagu Djuvara nu s-ar fi gîndit că o să stea decenii bune în Africa.
Călin-Andrei Mihăilescu: „Am dăruit adesea «Fuga în sud» de Sławomir Mrożek și «Infinite Jest» de David Foster Wallace”
Raul Popescu: „În fiecare an, recitesc maniacal «Ghepardul» de Lampedusa”
„Insula de apoi” (fragment) de Vlad Zografi
„Vizite neanunțate” (fragment) de Iulian Popa
„Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase” (fragment) de Agnes Arnold-Forster
„Îndoiala. O explorare în psihologie” (fragment) de Geoffrey Beatie
O lume în schimbare…
„Panta animală” de Jean-Christophe Bailly
„A te cufunda în caleidoscoape” de Philippe Delerm
When the Crawdads Start Singing…
Alina Gherasim: „Amos Oz și Haruki Murakami sunt doi autori pe care-i citesc cu mare atenție”
Bogdan Perțache: „Piesele lui Shakespeare mi-au deschis ochii către lumea renascentistă și sufletul către teatru”
„Cânturile lui Maldoror” (fragment) de Lautréamont
Călătorind prin literatură
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Scrie un comentariu