Poeme

Muncă de reporter

Am stat și eu în curtea fabricii de tractoare, cu
dictafonul în mână să le
iau un interviu, să le iau graiul ultim poate… și uite cum îngerii
neplătiți se adunau la grevă… să le preiau din
aripile lepădate înainte să fie împușcați. Am
înregistrat câte ceva, tristeți mai adânci poate
decât uterul mamelor de proscriși morți,
de imortalizați, unsuroși de păcura-pulbere a
tractoarelor neiertătoare cu țevile de eșapament
încărcate de șuieratul gloanțelor-rugină. Am
stat până direcțiunea dumnezeiască i-a luat pe
toți la marea lor înmormântare, am stat un pic
și până-după… cu proiectile transcendente
șuierându-mi ritmul, calea de ducă.

The reporting

Making interviews with angels gathered in
front of a tractor-factory, taking their opinion,
the last one presumably, making myself useful
in front of my own moral divinity… what a day
folks, what a last day for them guessingly! And
I did get what they last-wished for, the self-
mourning of the unemployed and by then
unfeathered poor, felt their deep-heat sorrow
story… as aiming exhaustion pipe-barrels rose,
gun-engines roared, and the gathering of angel-
proletariat was declared null by death…even
stood by a bit more to record the chit-chats of
heavenly troop-directorate… for what they toke
them for, for where they take them for.

Travail de reporter

Je suis resté aussi dans la cour de l’usine de
tracteurs, dictaphone à la main, pour les
interviewer, avoir leurs dernières paroles peut-
être… et voila comment les anges non-payés se
sont rassemblés pour une grève… pour
ramasser leurs ailes tombées avant qu’elles ne
soient abattues. J’ai enregistré quelque chose,
des chagrins plus profonds que les utérus
de mères de ces misérables proscrits pour mourir,
ces immortalisés, graissés par l’huile-poudre
à canon des tracteurs impitoyables, avec des
tuyaux d’échappement chargés du sifflement
des balles rouillées. Je suis resté jusqu’à ce que
la direction divine les emmène tous à leur
grandiose enterrement, j’ai perdu du temps un
peu après tout ça aussi… avec des trasseurs-
transcendants sifflant mon rythme, la cadence
de ma- en décès – sortie.

Vis de paiață

Să tot aștepți învierea, frate! Stai tu așa pe
jumătate șezut, ba’ mai mult semi-tolănit pe o
băncuță neexistând, într-o dugheană de haltă
uitată-voit de trenuri-timpuri cu lehamitea
opririi, stai tu paiață-zilieră a tuturor prințișorilor cu tați de iobagi și mame-argate,
ținut aproape țintuit între neființă și fostă ființă,
ținut întreg doar de posibila resurecție a vieții
de după… și să nu dea dracu’ să te gândești că
râsul tău, arma și pâinea ta de bolând curtean…
mor între timp și te lasă făr’ de tine!

Dream of a Pagliaccio

“Ridi, Pagliaccio, sul tuo amore infranto! Ridi
del duol, che t’avvelena il cor!” In the
meantime just wait the resurection bro’ wait it
out till it awakens You just as dead as alive,
between some existence as we know and some
death as we suspect, a barely something in a
forgotten and wanton detoured somewhere.
Just wait it out, You can’t do otherwise, and
don’t let go of the hope that Your laughter:
wing and weight, shield and shame at the same
time, will keep the awakening-pace with You!

Rêve de bouffon

“Riez, clown, de votre amour brisé! Riez du
chagrin qui empoisonne votre coeur!” Continue
d’attendre la résurrection, mon frère!À moitié
assis, plutôt à moitié couché sur un banc
inexistant, dans un halt-voiturage oublié des
trains-temps avec des arrêts las, assieds-toi,
bouffon-paysan de tous les petits princes aux
pères-serfs et mères-argats, maintenu presque
cloué entre le non-être et l’être antérieur,
maintenu ensemble seulement par l’avènement
possible de la vie après la mort… et ne pense
pas, putain, que ton rire, ton arme et ton pain
d’un idiot de la cour… meurent entre-temps, et
te laissent sans toi, sans rien!

Traducerile în franceză și în engleză ale poemelor îi aparțin autorului.