„A note on Stefan Baciu for his centennial celebration” by Tom Haar

În partea a doua a dosarului tematic „Ștefan Baciu”, vă propunem un text semnat de Tom Haar, fiul cunoscutului artist vizual Francis Haar, artist stabilit în Hawaii, unde, de altfel, l-a și cunoscut pe scriitorul Ștefan Baciu. Textul a apărut în revista „MELE Arhipelago. Scrisoare arhipelagică de poezie”, număr aniversar, din decembrie 2018, dedicat centenarului nașterii lui Ștefan Baciu, număr îngrijit de Yoshiro Sakamoto, căruia îi mulțumim pentru acordul de a-l republica pe Literomania. De asemenea, Tom Haar a citit acest text în septembrie 2025, la mormântul lui Ștefan și al Mirei Baciu, moment pe care îl puteți viziona și în partea a doua a documentarului „Ștefan Baciu, un scriitor brașovean în exil”, documentar marca Literomania.

Francis Haar, născut în Săcele (Brașov), a trăit o perioadă, după cel de-Al Doilea Război Mondial, în Japonia, unde a surprins pe pelicula foto instantanee din reconstrucția postbelică a țării și din viața cotidiană japoneză. În anii ’60 s-a stabilit în Hawaii, devenind în scurt timp o figură centrală a comunității artistice și profesor la Universitatea din Hawaii. A fost un prieten apropiat al lui Ștefan Baciu, împărtășind cu acesta interesul pentru culturile insulare și pentru dialogul intercultural. A colaborat deseori la revista MELE. Una dintre ultimele fotografii ale Mirei Simian Baciu, fotografie publicată, după moartea acesteia, pe coperta revistei MELE International Poetry Letter (Hawaii, XIV, nr. 44, martie 1979), este făcută de Francis Haar.

Iată ce scria Ștefan Baciu despre Francis Haar, în volumul „Un brașovean în arhipelagul Sandwich-Hawaii” (Editura Eminescu, 1994):

„L-am cunoscut puțin timp după ce am sosit în Honolulu, în 1964, și nu fără mirare am aflat că este originar din comuna Baciu, din ținutul Săcelelor, unde s-a născut acum 80 de ani așadar în Imperiul Austro-Ungar. Este vorba despre Fancis Haar, care a trăit în cele mai diferite latitudini și sub cele mai variate meridiane, cu escale mai mult sau mai puțin lungi la Budapesta, Paris, și mai apoi la Tokio și în Honolulu. Indiscutabil fruntaș al fotografilor de artă din Honolulu, Haar este autorul unei serii de cărți ce reprezintă o hartă vie a lumii contemporane.

De la volumul despre împăratul Japoniei «Tenno», la albumele în care sunt prezentate florile, plantele și arborii insulelor, până la monografia despre faimoasa dansatoare de «hula» hawaiiană, Iolani Luahine, Haar a izbutit să prindă amănuntele caracteristice ale lumii în care trăim, fiind proclamat de statul Hawaii «tezaur viu», pentru munca ce va lăsa urme în cultura și civilizația pacifică.

Pictor și desenator de elemente «zen», ilustrator de cărți, fotograf al artiștilor, Francis Haar, venit din Săcelele Brașovului în Hawaii, reprezintă un exemplu al artistului cosmopolit; el știe să capteze elementele tipice ale unei lumi pe care nici măcar nu o bănuia în clipa când și-a început lungul pelerinaj al unei vieți în care arta i-a fost sigura călăuză.” (Literomania)

Mira Simian Baciu © Francis Haar

Tom Haar

A note on Stefan Baciu for his centennial celebration

I first heard the name of Stefan Baciu in the mid-1980s when I was a graduate student studying Visual Design in the Art Department of the University of Hawaii. My father, Francis Haar, an accomplished photographer and documentary film-maker, had met Prof. Baciu at the university and photographed his wife, which was used for the cover of MELE, a publication of poetry during his tenure at the university.

What is interesting is that both Stefan Baciu and my father had spent the latter years of their life in Hawaii, far away from their native lands in Europe. My father, Francis Haar (Haár Ferenc), was born on July 19, 1908 in the small town of Czernatfalu, in Brasso county, in what is now Romania. His father, who designed and created braids and trimmings for Austro-Hungarian military officers, was at that time assigned to this town for two years. The family moved to Szekszard, then to Budapest, where my father completed his college years in architectural design at the Budapest Art Academy. He worked as a draftsman for an architectural firm and studied photography on his own to document structures designed by this firm. The call to photography prompted him to open a photography studio in Budapest after his marriage to Irene (Pápa Irén) in 1934. Both of them were affiliated with a cultural organization called Munka (work), which held meetings to discuss all forms of art from poetry, literature, paintings, sculpture and photography. With some of my father’s photographs of Hungary to be displayed in the 1937 Paris World Exposition, my parents moved to Paris, where they were captivated by the active art scene.

They closed their Budapest photo studio and decided to move to Paris, where my father opened a portrait studio. One of the clients happened to be Hiroshi Kawazoe, who operated a cultural exchange office between Japan and France. With the outbreak of WWII in September, 1939, Mr. Kawazoe was able to help my father with a Kokusai Koryu Kikin (Japan Foundation) grant to pursue photography in Japan. The war followed my parents to Japan, where they spent the next 20 years. They moved to Hawaii in 1960 as immigrants, where my father continued his work in photography and documentary film-making. During the early 1960’s, my father befriended other noted immigrants from Europe such as artists Jean Chariot, Gustav Ecke and Joseph Feher, and architects Vladimir Ossipoff and Alfred Preis. My father taught photography for 10 years in the summers at the University of Hawaii, where he met Stefan Baciu and his wife, most probably with an introduction from Jean Chariot. Because of their similar backgrounds from Eastern Europe, they immediately became good friends, and my father was able to contribute some photographs for the nascent MELE periodical, started by Stefan Baciu. As a graduate student in Visual Design, I was honored to be able to contribute one design for the cover of one MELE.

September 26, 2018 Honolulu, Hawaii