Nr. 176 Pastila de înțelepciune

„De ce să cauţi preţuirea din partea altora?”

Începând cu nr. 147, Literomania vă propune „Pastila de înțelepciune”, o nouă rubrică săptămânală, realizată în colaborare cu Editura Seneca – o editură care, prin titlurile sale, a reușit să readucă în atenția cititorilor filozofia stoică și principiile de bază ale acesteia. În fiecare număr al Literomaniei veți găsi, prin urmare, citate – mici „pastile” de înțelepciune – care să vă ghideze și să vă dea mai mult curaj de-a lungul unei săptămâni. În acest număr, vă propunem un fragment din  „Manualul lui Epictet (traducere din limba latină de Ioana Costa, ilustrații de Iulia Costache, Editura Seneca, București, 2018).

*

Să nu te tulbure gânduri precum acesta: „Voi trăi precum un simplu om, fără a primi recunoaşterea din partea celorlalţi sau funcţii înalte?“ A te crede neînsemnat sau lipsit de onoruri ar însemna să crezi că valoarea ta stă doar în puterea altora. Ceea ce nu e adevărat. Şi atunci, de unde atâta tristeţe? De ce să cauţi preţuirea din partea altora, înainte de a te preţui tu însuţi pentru ceea ce eşti în realitate?

„Dar prietenii mei vor fi lipsiţi de ajutor“. Ce numeşti a fi lipsit de ajutor? Nu vor avea bani de la tine, nu îi vei face cetăţeni romani. Cine ţi-a spus că acestea sunt în puterea noastră, iar nu treaba altora? Cine poate să îi dea altuia ceea ce nu are el însuşi? „Să aibă ei, se zice, ca să avem noi.”

Dacă pot să dobândesc ceva păstrându-mi cuviinţa şi cinstea, şi generozitatea, arată-mi calea şi voi dobândi. Dacă însă mă îndemni să le pierd pe cele bune ce sunt ale mele, pentru ca voi să puteţi câştiga unele ce nu sunt bune, uitaţi-vă cât de nedrepţi sunteţi şi fără minte. Ce vă doriţi mai mult: bani sau un prieten de încredere şi cuviincios? Pentru asta ajutaţi-mă mai degrabă să păstrez ce am şi nu mă împingeţi să împlinesc ceva ce mă va face să pierd.

„Patria mea însă, zice, va fi lipsită de ajutorul pe care i-l pot da.” Iarăşi, despre ce şi despre cât ajutor e vorba? Nu vor fi porticuri şi nici băi din cauza ta. Şi ce dacă? Nu e nevoie de încălţări de la fierar şi nici de arme de la pantofar: este de ajuns ca fiecare să-şi împlinească treaba sa. Nu va folosi la nimic dacă vei avea un prieten credincios şi cuviincios? „Chiar aşa.” Atunci nu vei fi defel nefolositor pentru asta. „Atunci ce loc voi avea, zici, în cetate?” Cel pe care îl poţi păstra în siguranţă, laolaltă cu încrederea şi cuviinţa.

Dacă însă vrei ca, pentru a-i fi de folos, să le pierzi pe acestea, ce folos îi vei aduce ajungând să fii fără ruşine şi deloc de încredere?

 

Sumar Literomania nr. 176

Susține Literomania

Despre autor

Literomania

Literomania

Platformă literară independentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: