„În literatură, competința începe din momentul trecerii în veșnicie, la înmormântări și la dezveliri de statui, și scriitorul interesează când nu mai mișcă”, scria ironic Tudor Arghezi, într-un text din 1943. Personalitatea acestui meșteșugar al cuvintelor a stârnit însă interes și în timpul vieții sale tumultuoase, cum se întâmplă și acum, la 145 de ani de la nașterea sa.
Actele personale ale scriitorului
O expoziție deosebită dedicată celui convins că „setea gândului o stinge numai picătura de spirt afurisit a condeiului” a fost inaugurată ieri, în sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. Ea reunește manuscrise, însemnări, tipărituri și obiecte nu doar din activitatea literară argheziană, ci și din universul său particular.
Pot fi văzute în vitrine cărţi rare, volume cu dedicație, cărţi poştale şi scrisori afectuoase adresate de poet mamei sale şi fratelui, fotografii de familie, schițe pentru diverse dispozitive (cum este „aparatul de pocnit fără împușcătură”), dar și acte personale, precum legitimația de ziarist și certificatul din noiembrie 1944 care atestă că I. N. Theodorescu este una și aceeași persoană cu Tudor Arghezi. Sunt totodată expuse adeverința prin care se arată că Tudor Arghezi a fost închis în lagărul din Târgu Jiu, „ca urmare a poziției sale anti-naziste”, dar și memoriul adresat de un grup de literați Regelui, pentru eliberarea confratelui din închisoare.
Alături de mărturii ale intensei activități gazetărești a scriitorului, inclusiv faimoasele „Bilete de papagal” (1928), publicul poate admira portrete ale lui Arghezi executate de mari maeştri precum Corneliu Baba, Camil Ressu şi Iosif Iser. Și, de asemenea, o sculptură originală semnată de academicianul Mircia Dumitrescu și înfățișându-i pe Tudor Arghezi și pe soția sa, Paraschiva.
„Această expoziție reprezintă un mod de evocare, dar și de omagiere a unei activități de excepție”, a subliniat, la vernisaj, acad. Gheorghe Chivu, comparând reforma limbajului poetic reușită de Arghezi cu cea realizată de Eminescu înaintea sa. Pentru Arghezi, continua căutare de „Cuvinte potrivite” a fost preocuparea de căpătâi, ceea ce s-a văzut și în publicistica sa plină de vervă. „A fost un mare gazetar”, cu un stil foarte expresiv și cu o sintaxă inovatoare, l-a descris prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
Din partea organizatorilor evenimentului, Biblioteca Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române, i-au fost înmânate diplome de mulțumire generosului donator Traian Radu, cel care a oferit celor două instituții obiecte valoroase ce au aparținut familiei scriitorului.
Expoziţia „Tudor Arghezi – 145 de ani de la naştere” poate fi vizitată zilnic între orele 9-14, până pe 30 mai. Intrarea este liberă.
Ioana Văcărescu: „Am avut o mare pasiune pentru «David Copperfield» în copilărie”
Adrian Lesenciuc: „Cel mai mult m-a influențat «Cartea de nisip» a lui Borges, în care am găsit infinitul”
Din perspectiva Penelopei
„Sânge!” de Fredric Brown
Geo Dumitrescu – 105 ani de la naștere
Ana Barton: „Mi-aș fi dorit să fi scris «Gnozele dualiste ale Occidentului» de Ioan Petru Culianu”
Michael Haulică: „Povestirile lui William Gibson m-au dus spre și m-au făcut să rămîn în SF”
Studies and Essays on Romance Literatures: A Labyrinth of Interpretations (fragment)
In the Maze of Fiction
Irina Georgescu Groza: „Primul roman pe care l-am citit, într-o vacanță de vară, a fost „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu”
Petre Barbu: „Să nu-mi treacă anul fără Cehov!”
„Camping” de Lavinia Braniște – un roman al migrației românești în postcomunism
„James. Doar James”
„Abisul” de Marguerite Yourcenar
The Game of Identities
„Aluna găunoasă” de Colette
Scrie un comentariu