Plicul lui Pașadia

Fierbinte și desuet

Gîndindu-mă la „Amintiri din pribegie”, îmi dau seama că am înțeles de ce îmi repugnă naționalismul, oricît de luminat ar fi.

Despre Neagu Djuvara nimeni n-ar putea spune că a fost un tîmpit visceral. Fără a mai insista asupra lucrurilor știute îndeobște, mă opresc aici la un singur aspect. Patriotismul său are elemente de cel mai frumos pașoptism: ajuns prin străinătățuri, nu uită nici o clipă faptul că e român; în 1990, se întoarce în țară, după o lungă ședere în locuri mult mai bune. Cioran și Ionesco n-au făcut asta – e doar un fapt, dar un fapt elocvent.

În „Amintiri din pribegie”, vorbește cîteodată despre persoane maghiare pe care le-a întîlnit de-a lungul unei vieți aventuroase. Cei mai mulți sînt amintiți fugar, o doamnă diplomat de mai multe ori. Am dus cartea înapoi la bibliotecă, dar îmi amintesc atmosfera pasajului. „Maghiară, deci șovină” – cam asta era concluzia. Nici cea mai îndepărtată empatie în legătură cu o nație care și-a pierdut, totuși, o mare bucată din pămîntul pe care, pînă atunci, l-a considerat țara ei. Maghiarii, care și-au petrecut vara în Fiume și vorbeau despre Cluj ca despre un oraș maghiar, s-au trezit fără mare și într-o țară străină.

Mereu fierbinte în simțămînt, mereu desuet în atitudine – cam asta e naționalismul pentru mine. Desuet cel puțin în secolul al XX-lea și în Europa în care am trăit mai ieri. Astăzi, se pare că trăim într-alta.

Despre autor

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu