G.E.N.

Multe crime, puțin SF

PREMII, DECORAȚII, INSIGNE

24 noiembrie. Svenska deckarakademin, Academia Suedeză de Literatură Polițistă, a acordat premiile anuale. Pe categorii:

Scriitorul anului: Camilla Grebe, pentru „Skuggjägaren” („Vînătorul de umbre”), cel de-al patrulea volum din seria „Flickorna och Mörkret” („Fete în întuneric”). Primul volum al seriei a fost publicat și în limba română, cu titlul „Gheața de sub picioarele ei” (Trei, 2017, trad. Andrei Dosa).

Cel mai bun roman tradus: „A Lost Man”, de Jane Harper. Versiunea suedeză, „En förlorad man”, a apărut în traducerea Klarei Lindell. Scriitoarea australiană este cunoscută publicului român prin romanul „Arșița” („The Dry”), apărut în 2017, la Editura Trei, traducere de Mihaela Buruiană.

Premiul pentru debut: Malin Thunberg Schunke pentru romanul „Ett högre syfte” („Un scop superior”)

 

VOCEA RASPÎNDACULUI NAȚIONALE. Știri din țară și din lume. Tîrguri de carte, festivaluri, chermeze și bairamuri. Cancanuri, freze, temenele. Fandomități. Capra vecinului. Web Side Story.

FANDOMITĂȚI. De-ale noastre, de pe-aici. Sau de pe-acolo. Cu ai noștri.

Liviu Surugiu a publicat povestirea „Stația viselor” în revista maghiară „Galaktika” nr. 356. Povestirea a obținut o Mențiune de Onoare la concursul internațional „Writers of The Future” 2019.

Romanul „Împăratul ghețurilor”, de Ana-Maria Negrilă, a apărut în Ungaria, la Metropolis Media Group, cu titlul „Jégcsászár”. În România a fost publicat de Crux Publishing în 2018.

Liviu Surugiu este primul român care publică în „Supersonic”, cea mai cunoscută revistă de SF&F din lumea hispanică. Povestirea este „La Cena” (titlu românesc: „Acesta este trupul meu”), și i-a adus lui Surugiu Mențiunea de Argint la „Writers of The Future” 2018. A fost tradusă în limba spaniolă de Cristina Jurado.

 

CAPRA VECINULUI. Și? Capra vecinului ce mai face? Bine-sănătoasă? Ia să vedem ce se mai întîmplă prin lume, ce mai fac scriitorii. Ai lor.

3 decembrie. Jeff VanderMeer și noul său roman „Dead Astronauts” vor fi în turneu începînd cu 3 decembrie. Mai întîi la New York, apoi la Seattle, Portland, San Francisco… și turneul va continua în primăvară. VanderMeer e cunoscut publicului român prin romanul „Veniss Undergrounnd” (Tritonic, 2006, trad. ), antologia „New Weird” editată împreună cu Ann VanderMeer (Millennium Press, 2008) – ambele cărți au avut lansări în România (București, Brașov, Timișoara) în prezența soților VanderMeer. Alte apariții în limba română: „Predator” (Millennium Press, 2009) și trilogia „Souther Reach”: „Anihilare” (2014), „Autoritate” (2015) și „Acceptare” (2016), apărută la Editura Trei în traducerea lui Bogdan Perdivară.

*

4 decembrie. Reykjavík, restaurantul Iðnó (construcție din 1897). Sjón va sta de vorbă cu cei patru scriitori islandezi organizatori ai unuia dintre cele mai bune festivaluri de literatură polițistă din lume, Iceland Noir: Lilja Sigurðardóttir, Óskar Guðmundsson, Ragnar Jónasson și Yrsa Sigurðardóttir.

Rolul de invitat special îl va avea scriitoarea suedeză Lina Bengtsdotter, laureată a premiului Crimetime Specsaver pentru debut în 2017.

Și dacă tot am vorbit despre Iceland Noir, să precizăm că următoarea ediție va avea loc în perioada 20-21 noiembrie 2020.

*

14 decembrie. Franța, Raimbeaucourt, prima ediție a Salon du Polar Noir Charbon. Vor participa 47 de autori, vedetele de pe afiș fiind Stéphane Bourgoin, Johana Gustawsson și Franck Thilliez, dar prin lista autorilor prezenți l-am depistat și pe norvegianul Thomas Enger, despre care se zvonește că ar urma să fie tradus și în limba română.

Totuși, cititorii români cunosc măcar un scriitor din lista celor 47, mai exact o scriitoare, Johana Gustawsson. Primul ei roman, „Block 46”, a fost publicat de Tritonic în vara lui 2019, în traducerea Claudiei Dionisie. Johana Gustawsson a fost chiar la București cu ocazia festivalului Misterele Bucureștiului (7 – 9 iunie).

 

CU NASUL PRIN REVISTE. Reviste, fanzine, bloguri, ce-o mai fi.

27 noiembrie. Ziarul suedez „The Local” publică un interviu cu  Barry Forshaw, autorul unor cărți ca „Nordic Noir” (2013), „Death in a Cold Climate: Scandinavian Crime Fiction” (2012), dar și al biografiei lui Stieg Larsson „The Man Who Left Too Soon” (2010). Catherine Edwards discută cu criticul britanic despre… Nordic Noir, desigur.

28 noiembrie. Liviu Szoke publică pe blogul „Fan SF”  un interviu cu Stefan Ahnhem.

„În romanele polițiste este vorba despre viață și moarte și cred că întotdeauna ne vor interesa aceste lucruri, întotdeauna vom avea o latură întunecată, indiferent că vrem sau nu.” (Stefan Ahnhem)

 

3-PÎNZE, STICLE, LEDURI. Ecrane mici, ecrane mari, și fete, și băieți.

Josefin Asplund (Astrid din serialul „Vikingii”), Alexej Manvelov (Davor în „Innan vi dör” /„Before We Die”, Peder Rydh în „STHLM Rekviem” – după romanele Kristinei Ohlsson) vor avea rolurile principale într-un nou serial, „Top Dog”.

Serialul, care va avea premiera în 2020, pe canalele C More și TV4, este realizat după romanele lui Jens Lapidus din trilogia „VIP-rummet”, „Sthlm Delete” și „Top Dogg”.

Primele două cărți au apărut și în limba română la Editura Trei: „Salonul VIP” (2016, trad. Gabriela Eftimie) și „Stockholm Delete” (2018, trad. Alexandra Fusoi).

 

À LA CARTE. Meniu de cărți. Cărți aruncate din turn. Afară-i vopsit gardul. Am citit pentru dumneavoastră. Dacă doriți să revedeți. Viața-i scurtă, ochiul mic.

CĂRȚI ARUNCATE DIN TURN. Altfel? Editurile noastre ce mai fac, cu ce se mai ocupă?

În perioada 20-24 noiembrie a avut loc cea de-a 26-a ediție a Tîrgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. Noutățile SF/F/H și mystery&thriller au fost parcă mai puține ca altădată, lansări care au atras atenția au avut doar Crime Scene Press, Crux, Herg Benet și Tritonic. Nu ignorăm, bineînțeles, editurile care nu obișnuiesc să facă lansări (în general pentru că nu publică români și o lansare fără autor nu e prea ispititoare pentru public): Armada (Nemira), Leda Edge (Corint), Litera, Paladin, Trei care au venit totuși cu multe titluri. Iată o listă.

Science-fiction, fantasy,  horror: Diluvium, de George Cornilă (Crux), Stele și gheață. Cartea I: Cărări pe gheață, de Alexandru Lamba, Cronicile fetei lup. Vol. 1: Ceața, de Cristina Nemerovschi, Moartea Pămîntului, de J.H. Rosny Aîné, traducere de Ștefan Ghidoveanu și Ion Sorin Hobana (Herg Benet), Argintul preschimbat, de Naomi Novik, traducere de Dan Nicolae Popescu – Premiul Locus 2019, finalist Nebula și Hugo, Orașul de la miezul nopții, de Charlie Jane Anders, traducere de Antuza Genescu, Cîteva feluri de a dispărea, de Flavius Ardelean (Nemira), Poarta lui Abbadon, de James S.A. Corey, traducere de Cezar Petrilă, volumul 3 al seriei Expanse, Artemis, de Andy Weir, traducere de Mihai-Dan Pavelescu, Un străin în Olondria, de Sofia Samatar, traducere de Alexandra Fusoi – premiile World Fantasy și British Fantasy (Paladin), Tenebre. Miercuri, de Daniel Timariu, volumul 3 din seria Tenebre, Elysium, de Rodica Bretin, volumul 3 din seria Protectorii (Tritonic).

Mystery&thriller: Umbrele din Ada Kaleh, de George Arion, Înnebunește-i!, de Stelian Țurlea, Cu inima-n dinți, Caius Dobrescu – vol. 4 din seria Vlad Lupu, Rîuri de purpură, de Jean-Christophe Grangé, trad. Horia Nicola Ursu, Orb în noapte, de Ragnar Jónasson, trad. George Arion Jr., vol. 2 din seria Dark Iceland, Cercul de foc, de VT Morogan, Ape moarte, de Ann Cleeves, trad. Mihnea Arion, vol. 5 din seria Shetland (Crimme Scene Press), Trandafirii de mai, de Dot Hutchison, a doua carte din seria Colecționarul, Tu, de Caroline Kepnes, Coșmarul de la Killman Creek, de Rachel Caine (Herg Benet), Maestrul minciunii, de Nicholas Searle, traducere de Loredana Frățilă-Cristescu, Nume de cod: Tura, Daniel O’Malley, traducere de Alexandra Fusoi (Leda Edge), Fetița din scrisoare, de Emily Gunnis, Crăciunul lui Poirot, de Agatha „12 cărți despre lumea în care trăimChristie (Litera), Străinul, de Stephen King, traducere de Ruxandra Toma, Suspicious minds, de Gwenda Bond, traducere de Maria Adam – prima carte dintr-o serie de romane inspirate din universul serialului de televiziune Stranger Things, realizat de Netflix (Nemira), Maree înaltă, de Cilla și Rolf Börjlind, Șase ani, de Harlan Coben (Paralela 45), Fata care trebuia să moară, de David Lagercrantz – al șaselea volum din seria Milllennium, ale cărei prime trei cărți au fost scrise de Stieg Larsson, Pasărea cu piept roșu, de Jo Nesbø (Trei), Experimentul Păpușa, de Dănuț Ungureanu, Legea talionului, de Anamaria Ionescu, volumul 3 din seria Sergiu Manta.

 

AFARĂ-I VOPSIT GARDUL. Nu vorbim de leoparzi aici.

Coperta vinde, se zice, și nu știu cît de adevărată este afirmația pe o piață de carte foarte mofturoasă, cum este cea din România. Știu însă că există cărți pe care le-aș cumpăra numai să le pot vedea în bibliotecă. Cum ar fi:

Ne întoarcem cu doi ani în urmă, la Gaudeamus 2017, cînd Humanitas a lansat colecția „12 cărți despre lumea în care trăim”. Aveți în poză cîteva dintre ele.

Despre autor

Michael Haulică

Michael Haulică

Michael Haulică a absolvit Facultatea de Matematică, specializarea Informatică, a Universității Transilvania din Brașov. A fost programator timp de 25 de ani, apoi s-a dedicat în întregime scrisului. A debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole.
A fost redactor al suplimentelor SF „Supernova” (1993 – 1995) şi „Alternativ SF” (1995 – 1997), în anul 2000 a fondat revista „Lumi Virtuale” (în format electronic, 2000 – 2004), apoi blogurile „Zepelinul cuantic” (octombrie 2007 – februarie 2008), „Microtexte” (februarie – aprilie 2009) și „BookReport” (25 mai 2017 – 3 octombrie 2017). A fost redactor-şef al revistelor „Brașov Visitor” (2003 – 2005, pe hârtie, în limba engleză), „Lumi Virtuale” (în varianta pe hârtie, 2004 – 2005), „Fiction.ro” (2005 – 2007, pe hârtie), „Nautilus” (februarie 2008 – iunie 2010, on-line), „Galileo Online” (iunie 2010 – martie 2012), „Galileo” (2015, pe hârtie). În perioada 2006-2007 a fost redactor-şef al Editurii Tritonic şi coordonator al colecţiilor „fiction.ro” şi LIT., apoi redactor-șef al editurii Millennium Books (2008 – 2012), coordonator al colecției „Ficțiuni”, în perioada 2012 – 2016 a fost redactor în cadrul Grupului Editorial Art, coordonator al colecțiilor de SF și fantasy ale editurii Paladin, iar în 2016-2017 a coordonat din nou colecțiile SF și fantasy ale editurii Tritonic. A susţinut rubrici despre literatura F&SF în „Observator cultural”, „Dilemateca”, „Știință & Tehnică”. Alte publicații în care a scris frecvent: „Obiectiv cultural”, „Ziarul de duminică”, „Tomis”, „Astra”.
Volume publicate: „Madia Mangalena” (Institutul European, 1999; Eagle Publishing House, 2011, print și ebook; Millennium Books, 2015, ediție adăugită – premiile Vladimir Colin 2000 și RomCon 2002); „Despre singurătate și îngeri” (Ed. Karmat Press, 2001 – premiul SIGMA 2002), „Așteptând-o pe Sara” (Ed. Millennium Press, 2005; Ed. Tritonic, 2006; Millennium Books&TexaRom, 2012, ebook; Millennium Books, 2016, ediție adăugită), „Nu sunt guru” (Ed. tritonic, 2007 – culegere de articole), „Povestiri fantastice” (Millennium Press, 2010; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „... nici Torquemada” (Millennium Books, 2011; Millennium Books&TexaRom, 2011, ebook), „Transfer” (Ed. Millennium Books, 2012; Millennium Books&TexaRom, 2013, ebook; Millennium Books, 2014, ediție adăugită – Premiul Vladimir Colin 2014), „O hucă în minunatul Inand” (Ed. Millennium Books, 2014), „9 1/2 elegii” (Ed. Tritonic, 2016).

Scrie un comentariu