Interviu Nr. 229-230

„O ilustrație bună poate echivala ca putere narativă cu un text lung”

Reach content for Google search „editura frontiera”, „carte pentru copii”



Editura Frontiera ne-a propus, în cei zece ani de existență, apariții editoriale dintre cele mai frumoase și interesante. Pe Literomania am scris despre două dintre cărțile editurii – cărți pentru copii, dar și pentru adulți, deopotrivă: „O sută de ani în casa noastră” de Aleksandra Litvina și „Haiku siberian” de Jurga Vile. Ne-am gândit că ar fi bine să știm mai multe despre Editura Frontiera, așa că le-am adresat câteva întrebări – la care a avut amabilitatea să ne răspundă doamna Ileana Achim, cea care, din 2009, coordonează aparițiile editurii. (R. P.)

 

„O ilustrație bună poate echivala ca putere narativă cu un text lung”

 

Raul Popescu: Editura Frontiera există deja de 10 ani pe piața editorială românească a cărților pentru copii. Prin ce vă deosebiți de alte edituri de profil și care este secretul care v-a ajutat să continuați? Care au fost cele mai mari provocări cărora a trebuit să le faceți față în acești ani?

Ileana Achim: Suntem de 10 ani pe piață, într-adevăr, dar ne-am câștigat un loc pe piața de carte pentru copii în ultimii 5 ani. Ceea ce credem noi că ne identifică este coerența proiectului: fără să avem ambiția de a deveni o editură mare, generalistă, am delimitat o zonă în care ne dorim să facem performanță: cartea ilustrată.

De asemenea, ne caracterizează dorința de a crea carte românească. Colaborăm constant cu autori și ilustratori români și ne-am ferit până acum să mergem pe rețete. Am pariat pe autori și ilustratori necunoscuți, am colaborat cu autori și ilustratori deja lansați sau am reeditat nume clasice ca Nina Cassian în ediții cu grafică modernă.

Aici proiectele noastre de carte românească: https://editurafrontiera.ro/produse/autori-romani/

R.P.: Aveți în portofoliu foarte multe cărți superbe ca grafică și cu un conținut de calitate, dar oarecum diferite între ele. De exemplu, romanele grafice „O sută de ani în casa noastră” de Aleksandra Litvina și „Haiku siberian” de Jurga Vilé, care sunt adevărate manuale de istorie, și care se deosebesc, de exemplu, de cărțile clasice de literatură pentru copii, așa cum sunt cele ale Ninei Cassian. Care sunt criteriile de selecție ale cărților pe care le publicați? Care sunt categoriile de vârstă cărora vă adresați?

I.A.: Așa cum spuneam, ne-am legat numele de un anumit tip de carte, și anume cartea ilustrată. M-aș feri să spun neapărat carte ilustrată pentru copii. Deși în mod cert publicul cărții ilustrate sunt copiii, intuim că acest tip de carte exercită o atracție tot mai mare și în rândul publicului adult. Explicația cred că ține de profilul vizual al epocii pe care o trăim cu toții. Pe mulți ne fascinează imaginea mai mult decât cuvântul și simțim că o ilustrație bună poate echivala ca putere narativă cu un text lung, ba chiar îl poate surclasa prin capacitatea sintetică. Pe scurt, ne adresăm copiilor, dar avem întotdeauna în vedere cărți care să aibă nivele suplimentare de lectură și care să „agațe” și părintele sau adultul.


Citește și Siberia lui Algis

 

Reach content for Google search „haiku siberian”, „editura frontiera”, „Jurga Vilé”


R.P.: Care sunt scriitorii români publicați de Editura Frontiera și ce ne puteți spune despre ei și despre cărțile lor?

I.A.: Aș începe cu Nina Cassian, pentru că este cea mai cunoscută. Nouă ne plac teribil scrierile ei pentru copii – au o limbă savuroasă, rime inventive, povești bine construite și personaje pitorești. Plus tot felul de referințe culturale strecurate printre rânduri și care fac deliciul cititorilor adulți. Am reeditat două titluri pentru copii ale Ninei Cassian: „Povestea a doi pui de tigru, numiți Ninigra și Aligru”și „Roșcată-ca-Arama și cei șapte șoricari”. Pentru fiecare titlu, am venit cu un concept grafic nou și am colaborat cu ilustratori români aflați la primul lor proiect editorial: Karda Zenko, respectiv Andrei Tache.

Mai menționez câțiva scriitori români publicați de noi și vă las să-i descoperiți pe ceilalți. J

– Marina Debattista – fizician român stabilit la Oxford și o iubitoare de poezie și tipar manual. Cartea ei de debut, „Dejunul unei frunze”, a fost selectată anul acesta în prestigiosul catalog internațional White Ravens.

– Brad Florescu – este cel mai nou autor român publicat de Frontiera. Brad este cunoscut ca jurnalist și călător în jurul lumii și ca om cu verbul la el, cum se zice. Ei bine, verbul ăsta l-a pus la treabă într-o colecție atipică de povești: „Ce a făcut marchizul când a aflat”. A adunat acolo toți nebunii lumii și i-a pus la locul lor, așa cum numai poveștile vechi știu să o facă. O carte de neratat, zicem noi.

– Mircea Stanciu – un autor care a semnat trei cărți pentru copii înainte să îl răpună cancerul și care a fost cel mai bine vândut autori români de la editura noastră. Cărțile lui abordează teme profunde într-un stil didactic și jucăuș: limbajul („Cartea cuvintelor dispărute”), meseriile („Cartea meseriilor dispărute”) și caracterul uman („Cartea omuleților”).

R.P.: Colaborați deja de ceva timp cu artiștii români tineri. Cartea „Roșcată-ca-Arama” a Ninei Cassian este ilustrată de Andrei Tache. Sau, ca să dau un alt exemplu, „Cartea omuleților” de Mircea Stanciu este ilustrată de Ștefan Georgescu. Ambii sunt foarte tineri. Cum vă alegeți artiștii cu care colaborați? Ce așteptări aveți de la ei, dar și ce așteptări au și ei de la dumneavoastră?

I.A.: Este adevărat că ne place să colaborăm cu artiști tineri. Recordul l-am bătut anul acesta la cartea lui Brad Florescu, unde am colaborat cu Matei Alexandrescu, student la Academia de Arte din Viena. Pe de altă parte, colaborăm și cu artiști care nu se află deloc la început de drum, cum este pictorița Diana Margareta Cepleanu – o artistă profundă și extrem de dăruită, pe care ne dorim mult să o ținem aproape pentru proiecte viitoare.

Cum alegem artiștii? Uneori ne aleg ei pe noi – ne abordează și ne propun un proiect la care au lucrat sau la care vor să lucreze. Dar, de cele mai multe ori, îi alegem noi. Urmărim artiștii contemporani, le studiem portofoliile și avem deja o listă scurtă din care alegem nume pentru fiecare proiect. Lista o actualizăm permanent, pentru că mereu aflăm nume noi, care ni se par interesante.

Ce așteptări avem noi de la ei? Să înțeleagă textul cărții pe care o vor ilustra, să dezvolte o viziune și să vină cu o lume a lor, care să completeze acel text. Ne dorim forță narativă în ceea ce ilustrează sau măcar semne că sunt în căutarea acelei forțe.

Așteptările artiștilor cu care am colaborat au ținut, în general, de o bună relație cu editura – pentru unii, acest lucru înseamnă libertatea de a se exprima și de a se juca cu materialul scriitorului, pentru alții înseamnă limite explicite, care să îi organizeze și să le canalizeze creativitatea.

R.P.: Editura Frontiera a publicat și două volume despre problema autismului și provocările pe care acesta le implică. Este vorba despre „Neurotriburi. Istoria uitată a autismului” de Steve Silberman și „Motivație și recompensă” de Robert Schramm, carte cu care ați deschis o colecție nouă: „META frontiera”. Care a fost motivul pentru care le-ați publicat și cu ce alte apariții editoriale veți mai continua acest proiect?

I.A.: Colecția METAfrontiera este locul în care vrem să experimentăm un alt tip de carte decât cea ilustrată, și anume cartea educativă pentru adulți. Evit cu bună știință denumirea cărți de dezvoltare personală. E multă confuzie în zona aceea. Am început prin retipărirea unor titluri dedicate terapiei de recuperare a copiilor cu dizabilități, dar vom continua cu titluri care abordează homeschoolingul, felul în care citim basmele și, în general, felul în care ne raportăm la poveste (povestea scrisă sau povestea vieților noastre).

R.P.: La finalul interviului, o să vă rog să ne dezvăluiți câteva dintre proiectele dumneavoastră viitoare și prin care în mod sigur ne veți ține aproape de Editura Frontiera.

I.A.: Anul viitor vă așteptăm într-un bar din Zanzibar. Mai multe veți afla la momentul potrivit 🙂

Ileana Achim a studiat literatura română și engleză la Universitatea din București și a aprofundat post-universitar teoria literaturii și studiile culturale britanice la Facultatea de Limbi Străine din București, apoi literatura Evului Mediu la Universitatea din Bristol, Marea Britanie. A lucrat ca profesor de engleză, traducător și redactor de carte și s-a implicat în activitățile pentru copii ale postului de radio Itsy Bitsy. Din 2009 coordonează aparițiile Editurii Frontiera.

 

Donează

Despre autor

Raul Popescu

Absolvent al Facultății de Litere din Brașov. Și-a continuat studiile în cadrul Universității Transilvania din Brașov cu un masterat de Scriere Creatoare și cu un doctorat despre viața și opera lui Ioan Petru Culianu. Colaborează la „Observator cultural”, „Steaua”, „Astra (Supliment. Literatură, artă și idei)”.
În 2017, a publicat „Ioan Petru Culianu. Ipostazele unui eretic” (Editura Eikon, București), volum nominalizat la Premiile Observator cultural 2018, la secțiunea „Debut”. În 2019, a coordonat, alături de Adina Dinițoiu, volumul „Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania de proză scurtă” (Editura Paralela 45, 2019). Textele sale pot fi găsite și pe blogul personal erasmen (https://erasmen-erasmen.blogspot.ro).

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.