„Om fericit” de Piero Jahier

Începând cu numărul 61, vom publica pe Literomania, timp de câteva numere, traduceri de Dominique Ilea din mari poeți ai literaturii universale. Traducerile au fost grupate de Dominique Ilea sub titlul „Cinis et umbra”.  În acest număr, vă propunem să citiți un poem de  Piero Jahier (1884-1966, Italia).

 Om fericit

Ieri cutare și-a căpătat avansarea ce-i lipsea spre a fi fericit;
dar când era gata să se simtă astfèl, cea de-a doua măsea
de pe falcă – cea din dreapta, sus – începu iar să-l doară.
Și-nainte, de nu-ș’ câte ori, măseaua aia-l duruse.
Era nefericit, însă, că nu-i mai vine-avansarea; și n-ar
fi fost fericit, chiar de-ar fi mers să și-o scoată atunci.
Acuma, era singurul lucru ce-i mai lipsea spre a fi fericit.
Merse așadar să și-o scoată, și golul i se infectă,
și azi dimineață, s-a dus.

Susține Literomania