Margasoiului i-ar plăcea să aibă cheie personală la apartament. Se vede deschizând uşa la o oră...
Mittelstadt
Acei minunați ani (VII – a doua parte)
Nu fi trist, maiorule Virci, mi-am înghiţit limba, nene Mac, tată, nenicilor, preotule, aţi jucat...
Acei minunați ani (VII – prima parte)
Trei stânjeni, trei stânjenei… oare o fi mult? Dac-ar şti cât înseamnă un stânjen ar face o...
Acei minunați ani (VI – a doua parte)
Nea Vicente se spălase în vană. Îşi suflecase pantalonii. Îşi cufundase picioarele cu grijă, de...
Acei minunați ani (VI – prima parte)
Pe masa din camera mare, ţigara arde uitată pe buza scrumierei, o ia, inspiră adânc fumul...
Acei minunați ani (V)
Năduşitu (îşi scoate din buzunarul pantalonului două pietricele pe care le trece dintr-o mână în...
Acei minunați ani (IV)
IV Doamna învăţătoare Munteanu trecuse cu Fiatul de culoarea frăguţei pe lângă Margasoiu fără să...
Acei minunaţi ani (III)
După câte o noapte de nesomn, stând în bucătărie cu obrazul chinuit de durerea măselelor, lipit...
Acei minunaţi ani (II)
II În fiecare an, toamna împrăştie frunzele nucului prin curtea cartierului. După ce se gălbejesc...
Acei minunaţi ani (I)
Începând cu numărul 137 al Literomaniei, vom publica în foileton un roman inedit semnat de Marian...