Literomania vă propune o nouă serie de poeme în traducerea lui Dominique Ilea, serie numită „Vârstele miturilor”. Prin poeții aleși de traducătoare, această serie le evocă pe cele anterioare, „Geografie poetică” și „Pretexte zoologice”, publicate, de asemenea, pe Literomania – traversări de tip flash prin marea poezie a secolului al XX-lea. În acest număr, vă propunem un poem de Fernando Pessoa (1888-1935).
*
Mi-i milă de stele
Că ard de-atâta vreme,
Oh, de câtă vreme…
Mi-i milă de ele.
Să n-aibă poate
Oboseala lor
Lucrurile toate,
Ca brațele, ca un picior?
Oboseală de-a exista,
De-a fi,
Pur și simplu de-a fi,
A fi trist, a zâmbi, a lumina…
Să nu fi fost oare menit
Lucrurilor toate din fire,
Nu moartea, ci binevenit
Un altfel de sfârșit,
O Judecată, o răsplătire –
Adică, mai lămurit,
Un soi de mântuire?






Scrie un comentariu