Plicul lui Pașadia

O felie de tort

L-am iubit mereu. Cu ochii lui ageri, cu țigara lui obosită, cu zîmbetul lui decadent, l-am iubit pe acest om. Și cîteva dintre romanele lui chiar mi-au mers la inimă.

Toată viața m-am luptat cu părinții mei. Nu prea mai am nici speranțe, nici iluzii. Am pierdut, i-am pierdut, m-am pierdut. Nu sînt nici eu, nu sînt nici ei capabili să reluăm. Și-acum, li s-a alăturat și frate-meu.

De aceea, i-am invidiat mereu pe cei care, în pofida certurilor, au rămas împreună cu sufletul. Filmul „Campionul din Balcani” de Réka Kincses se termină cu scena în care regizoarea dansează cu tatăl ei, pe muzica de pian a unchiului, deși tot filmul e despre certurile dintre fată și părinți.

La Heinrich Böll sînt de toate. În „Opiniile unui clovn”, despre care am scris odată un eseu, naratorul spune: „aș plînge pînă și la mormîntul mamei mele”. De aici, se pot înțelege niște lucruri. Dar în „Partidă de biliard la nouă și jumătate“, arhitectul Fähmel aruncă în aer abația proiectată de tatăl lui, tot un arhitect Fähmel, și cu toate acestea, la ziua de naștere a bătrînului, el oferă prima felie de tort, tort care este replica exactă a abației, fiului său.

Heinrich Böll nu e postmodern. Nu e preocupat de limbaj, nu se joacă cu el, nu scrie note de subsol, nu crede că realitatea nu există. Fiind un om care a trecut prin Al Doilea Război Mondial, i-ar fi și greu. El face doar ce trebuie să facă un scriitor: creează o realitate despre care poți crede că e realitatea însăși, singura care contează.

Pînă la urmă, ăsta e singurul lucru care contează.

Advertisements


Despre autor

Péter Demény

Péter Demény

Péter Demény (n. Cluj, 1972): scriitor, publicist, traducător, profesor la Facultatea de Litere a UBB Cluj. A tradus „Cartea de la Metopolis” a lui Ștefan Bănulescu și „Povestirea Țiganiadei” de Traian Ștef. De asemenea, a mai tradus și două romane de Daniel Bănulescu: „Te pup în fund, conducător iubit!” și „Diavolul vînează inima ta”. E redactorul revistei literare „Látó”. Volume: „Ikarosz imája” („Rugăciunea lui Icar”) – versuri, 1994; „Bolyongás” („Rătăcire”) – versuri, 1997; „A menyét lábnyoma” („Pe urmele nevăstuicii”) – studii, eseuri, recenzii, 2003; „Meghívó minden keddre” („Invitaţie pe fiecare marţi”) – publicistică literară, 2004; „Visszaforgatás” („Reluare”) – roman, 2006; „A fél flakon” („Flaconul golit pe jumătate”) – versuri, 2007; „Ágóbágó naplója” („Jurnalul fetiţei mele”) – versuri pentru copii, 2009, „Ghidul ipocriților” - eseuri (Polirom, 2013), „Kolindárium” (2015), „Lélekkabát” („Paltonul sufletului”- idem), „Apamozsár” („Măcinatul tatălui” - eseu, 2016), „Portrévázlatok” (schițe și portrete - idem), „Sünödi és a trallalla” („Ariciul lunatic” - povestioare, idem). Eseuri, articole şi versuri în româneşte în „Observator cultural”, „22”, „Bucureştiul cultural”, „Ziarul de duminică”, „Liternet”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Corso”.

Scrie un comentariu